De luni, ANAF primește zilnic informații despre toate mișcările din conturile bancare ale populației și firmelor

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a operaționalizat de luni un registru electronic în care băncile vor transmite zilnic informații legate de conturile bancare și plățile populației și firmelor. Actul normativ (OUG 111/2020) transpune în legislația românească o directivă europeană.

ANAF a avut acces până acum la cerere la aceste date, noutatea este însă, explică consultanții fiscali, că datele vor fi transmise de acum zilnic de către bănci și vor conține informații precum titularul de cont, beneficiarul real, persoana cu drept de semnătură sau concesionarul casetei de valori.

„Informațiile legate de titularii conturilor bancare au fost furnizate de ani de zile. Elementul de noutate constă în faptul că sunt furnizate informații privind beneficiarii reali ai conturilor și beneficiarii împuterniciți pe cont. Aceste informații nu erau disponibile ANAF decât la cerere. În acest moment se colectează informațiile într-o bază de date administrată de ANAF”, a spus Emilian Duca, partener la BDO Tax, companie de consultanță fiscală.

Legea are scopul de a preveni infracțiunile fiscale, precum spălarea banilor sau evaziunea fiscală. De asemenea, registrul central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN pune la dispoziție informații pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități din țări terțe, implicate în combaterea infracțiunilor de spălare de bani sau finanțarea terorismului, arată reprezentanții ANAF.

Adrian Bența, consultant fiscal, este de părere că noua lege nu schimbă nimic în relația dintre clienți și bănci, iar băncile aveau până acum obligația să raporteze tranzacțiile suspecte: „Din punctul meu de vedere nu există nicio schimbare în relația bancă-client. Și până la această lege tranzacțiile suspecte erau supuse raportării. Legislația împotriva spălării banilor este încă din 2002, ea a fost supusă revizuirii în mai multe rânduri“.

Actul normativ care a intrat în vigoare luni este de fapt transpunerea unei directive europene în legislația națională. Emilian Duca este de părere că informațiile vor fi utile din punctul de vedere al luptei împotriva corupției.

„Această legislație este determinată și impusă de o directivă europeană. Din punctul de vedere al luptei împotriva corupției, fără îndoială că aceste informații sunt utile și aș zice că sunt utile în mod special pentru analiză de risc atunci când se determină zonele cu potențial de evaziune fiscală și fraudă fiscală.“

România are la nivel european una dintre cele mai mici ponderi ale colectării de taxe și impozite în PIB. Media europeană este undeva la peste 40%, în vreme ce România colectează 26% din PIB taxe și impozite. De asemenea, Gap-ul de TVA (diferența între cât își propune statul să încaseze din TVA și cât încasează efectiv) este cel mai mare din Uniunea Europeană – 35%.

Bugetul de stat este strâmtorat puternic de criza Covid-19, dar și de cheltuielile rigide ale statului – salariile bugetarilor și pensiile. Guvernul caută soluții pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat în 2021 și pentru a reduce deficitul bugetar, care a sărit de 9% din PIB în 2020 și în 2020 este prognozat la peste 7% din PIB.

Analiștii economici și consultanții fiscali sunt de părere că cea mai sănătoasă modalitate de a aduna mai mulți bani la bugetul de stat este o mai bună colectare a taxelor și impozitelor în România. Emilian Duca este de părere că registrul electronic operaționalizat luni poate avea un efect pentru bugetul de stat prin acțiunea ANAF, iar legea doar creează cadrul și instrumentul.

„Efectul la bugetul de stat este generat de acțiunile pe care le realizează ANAF. Legislația creează doar cadrul și instrumentul. În ultimă instanță contează voință au­to­rităților.”