De la un ritual japonez, la o băutură în trend. Cum a apărut fenomenul „matcha” și ce efecte are asupra sănătății?

Atât pe social media, cât și în localuri, tot mai mulți tineri sunt văzuți cu o matcha în mână, nu pentru că ar fi o băutură nouă sau pentru că ar avea proprietăți miraculoase, ci din simplul fapt că tinerii Gen Z i-au atribuit un element de diferențiere pe piață. Consumul de matcha funcționează pentru tineri mai mult ca un simbol cultural, iar existența ei în meniurile cafenelelor de lângă licee sau universități, nu este cu totul întâmplătoare.

În tradiția japoneză a ceremoniei ceaiului, conform site-ului Teatulia Organic Teas, o companie de ceaiuri organice de origine americană, matcha era un ceai verde sub formă de pudră și era o băutură rezervată unor momente ritualice, consumată cu moderație, în cantități reduse și atent dozate, fără a fi băute zilnic.

Astăzi prețul unei băuturi matcha consumate la un local de specialitate din București sau Cluj-Napoca costă cu aproximație între 25-30 de lei. Matcha este obținută din frunze de ceai tinere cultivate la umbră, apoi sunt recoltate, aburite și măcinate foarte fin pe moară de piatră de granit, ceea ce explică nuanța de verde intens, textura și aroma bogată, conform site-ului Ototo. Ototo este un supermarket și cafenea, un concept pentru branduri mici și independente din zona de food, cafea de specialitate, băuturi și nu numai.

Pentru Raisa, o tânără în vârstă de 22 de ani, matcha a devenit o băutură pe care o consideră mai versatilă decât cafeaua și pe care o consumă ocazional datorită gustului, diferitelor combinații de arome și energiei pe care o oferă, care este mai scăzută decât o cafea obișnuită. Cea mai scumpă matcha achiziționată de ea a costat în jur de 42 de lei.

„Sunt conștientă de faptul că pudra de matcha de calitate are un preț piperat, dar personal aleg matcha în favoarea cafelei datorită efectului cu privire la energia pe care o oferă. Când beau cafea am deseori palpitații și sunt agitată, în schimb, matcha îmi oferă exact doza de energie de care am nevoie. Îmi place atât de mult pentru că îi ador gustul, îmi place că poți face diferite combinații cu fructe, arome și chiar și laptele pe care îl folosești îi poate schimba gustul”, povestește Raisa.

Maria, o tânără în vârstă de 23 de ani, își prepară ocazional matcha acasă de una singură cu ustensile speciale. Deși este de părere că prețurile unei băuturi sunt destul de ridicate, ea alege și variante mai de buget, dar cu o calitate mai scăzută.

„Nu mi se pare foarte greu de preparat acasă odată ce ai ustensilele potrivite și cred că poți să-ți prepari matcha și fără ustensilele respective care sunt mai scumpe, cu un simplu mixer, de exemplu. De obicei beau matcha atunci când am nevoie de o energie pe termen mai lung, adică nu am nevoie de o energie bruscă cum este la cafea, ci mai degrabă una care să mă susțină de-a lungul zilei și cumva să fie ușor mai scăzută”, spune Maria.

Însă ce ne spun nutriționiștii? Ema Claudia Mărgineanu, dietetician nutriționist autorizat, este de părere că prețurile unei băuturi matcha sunt mult mai ridicate comparativ cu o cafea obișnuită, iar beneficiile asupra sănătății sunt mult mai mici decât prețul de pe piață. Totodată,  recomandă tinerilor să fie atenți la calitatea acesteia, dar și locul din care o cumpără, deoarece în unele cazuri este posibil să fie doar amestec de ceai verde obișnuit în combinație cu cafeină adăugată sau alte extracte, precum aromele adăugate.

„Matcha are mai multă cofeină decât ceaiul verde obișnuit – o porție de matcha latte de 250 – 350 ml ajunge până la 120 mg de cafeină per porție – de aceea observ des în cabinet adolescenți care, consumând în mod regulat, acuză iritabilitate, insomnie, anxietate, greață, arsuri gastrice, palpitații, matcha maschează foamea reală,deci favorizează relații disfuncționale cu mâncarea, deoarece este urmată de „rebound hunger” și dă în cazuri grave, cum vedem în studii risc hepatic, deoarece ficatul la adolescenți este mai vulnerabil metabolic”, explică Ema Claudia Mărgineanu în cadrul unui interviu acordat pentru ZF Gen Z.

Știm că matcha, a mai adăugat ea, este de multe ori combinată cu siropuri, lapte indulcit, frișcă vegetală. Nu mai vorbim de matcha ca ceai, ci de o băutură ultra procesată, stimulant zaharoasă, cu efecte metabolice comparabile cu un milkshake sau cu un desert lichid cu cafeină. Pe termen lung, combinația este clar nefavorabilă, mai ales la copii și adolescenți.

Dintr-un sondaj realizat de Yu Tea, o companie de ceai premium specializat în ceaiuri verzi organice, reiese că tinerii generației Z consumă cu 25% mai multă matcha decât media americană și  asociază băutura preponderent cu îmbunătățirea focusului.

Matcha nu mai ține doar de gust, ci de identitatea celui care o consumă. Pentru tineri, ritualul japonez a fost înlocuit cu siropuri aromate, îndulcitori, lapte vegetal și prețuri ridicate. Totuși, fascinația pentru procesul de preparare și consum rămâne.