De la podea, la podium: Cum a ajuns un vânzător de mașini dintr-o fostă țară comunistă să îmbrățișeze capitalismul și să pună bazele unui imperiu de 1,5 miliarde de dolari

Nurlan Smagulov a intrat în rândurile miliardarilor după ce a acumulat o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari, construită nu din minereuri, petrol sau conexiuni politice, ci din pariuri repetate pe puterea de cumpărare a propriilor concetățeni. Povestea sa ilustrează tranziția Kazahstanului de la economia comunistă sovietică la capitalism, scrie Bloomberg.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în 1991, Almaty era un oraș cu bulevarde largi, o sală de operă și o pistă de patinaj, unde mașinile reprezentau un lux, iar bunurile occidentale erau aproape inexistente. PIB-ul pe cap de locuitor al Kazahstanului era sub 1.500 de dolari. Astăzi depășește 14.000 de dolari, la paritate cu Rusia, pe fondul exploatării a trei zăcăminte petroliere majore, al unei rate de creștere economică de peste 5% anual din 2000 și al unei populații care a crescut cu o treime, ajungând la aproximativ 21 de milioane de locuitori.

Smagulov, acum în vârstă de 60 de ani, a sesizat oportunitatea imediat după ce Kazahstanul și-a independența în decembrie 1991: o penurie acută de autoturisme pe o piață în care mașina devenise „o achiziție foarte prestigioasă și foarte dorită”, după cum a declarat el însuși.

 La început, el cumpăra camioane Kamaz cu termen de plată de trei zile de pe piața angro din Almaty, le vindea rapid la un preț mai mare și reinvestea diferența. Cu profiturile acumulate, a început importurile: Lada din Rusia și Toyota din Japonia. În aproximativ patru ani a realizat primul milion de dolari, iar compania sa, Astana Motors, a prins contur.

Astăzi, grupul deține 19 acorduri de distribuție auto și uzine de asamblare care produc aproximativ două din cinci mașini fabricate în Kazakhstan.

Al doilea pariu major a venit în 2006, odată cu deschiderea primului mall din Almaty, ridicat pe locul unei foste fabrici sovietice de electronică, într-o zonă periferică a orașului, lângă o piață agroalimentară en-gros.

„Centrele noastre comerciale sunt situate în orașe mari, iar afluxul de rezidenți urbani și creșterea acestora ne afectează direct. Același lucru este valabil și pentru mașini. Rata noastră de creștere a populației este una dintre cele mai ridicate din lume”, a explicat Smagulov.

Mallul a fost extins în 2013, aproape dublându-și suprafața. Acum, antreprenorul planifică construcția unui nou mall de 212 de mil. de dolari în Astana, capitala țării. În total, deține trei centre comerciale, inclusiv cel mai mare din Kazakhstan.

Modelul de afaceri nu este lipsit de riscuri. Înăsprirea condițiilor de creditare pentru achizițiile auto, deprecierea monedei naționale și instabilitatea politică reprezintă vulnerabilități reale.

 În 2022, tulburările sociale au dus la jafuri în unele malluri. Ulterior, președintele Kassym-Jomart Tokayev a inițiat reforme fiscale vizând reducerea inegalităților, inclusiv taxe mai mari pentru veniturile ridicate și pe bunurile de consum.

Pe de altă parte, Smagulov vede oportunități în reconfigurarea rutelor comerciale: Kazahstanul a crescut veniturile din tranzitul mărfurilor chinezești spre Europa și ocupă o poziție strategică între Rusia, Asia de Sud și Orientul Mijlociu.

Paralel cu expansiunea comercială, Smagulov a investit circa 70 de milioane de dolari într-o colecție de artă contemporană și alți 50 de milioane în construcția Muzeului de Arte din Almaty, inaugurat în septembrie.

Instituția a atras 188.000 de vizitatori în câteva luni de funcționare, iar ținta pentru acest an este de 500.000.

Piesa centrală a colecției este sculptura „Junction” a americanului Richard Serra, o lucrare de oțel de 155 de tone metrice.

Averea sa rămâne totuși la distanță considerabilă față de cel mai bogat kazah, Vladimir Kim, cu 9,2 miliarde de dolari acumulați din minerit cuprifere.