De la hobby exclusivist la un curent cu zeci de mii de pasionați

Filmele americane sau știrile cu actori de la Hollywood care își petrec vacanța pe riviera franceză sau italiană, ascunși de ochii indiscreți ai fanilor pe iahturi luxoase, au creat impresia că sailingul este o pasiune scumpă, rezervată unei anumite categorii de persoane. Este un mit, spun cei care au ajuns măcar o dată la timona unei bărci. An de an, mii de români își iau permis de navigație. Iar numărul celor care aleg să navigheze este din ce în ce mai mare. Stilul de viață, experiențele inedite, sentimentul de libertate absolută, dar și accesibilitatea pentru tot mai mulți români au transformat sailingul într-o vedetă la capitolul hobbyuri. Iar pentru alții în afaceri profitabile.

„Prosecco sau Aperol Spritz?”, întreabă într-o engleză perfectă domnul italian de vreo 70 de ani, în cămașă înflorată și pantaloni scurți, cu părul foarte alb, ciufulit în jurul feței foarte bronzate. Stă nemișcat pe puntea bărcii și așteaptă răbdător ca noii lui vecini români, care tocmai și-au ancorat barca lângă a lui, să se decidă. Apoi întinde trei pahare cu băutura portocalie, rece, perfectă pentru o după-amiază fierbinte în insula Ithaca, și poveștile încep să curgă, alene, între cele două bărci aproape lipite.

În martie 2020, când lumea s-a trezit deodată sub spectrul unei pandemii globale și rutinele zilnice au trebuit regândite, mulți români și-au dat seama că au destul timp pentru a învăța lucruri noi. Cursurile online au devenit o soluție eficientă de a folosi timpul rămas liber în lipsa ieșirilor în oraș, la munte, la mare, în străinătate. Din multitudinea de variante, Dan a ales un curs de sailing, împreună cu alți doi colegi programatori. În 2021, avea permis de skipper și în 2022 făcuse deja prima vacanță pe un velier, în Grecia, cu el pe post de „căpitan”. Seara petrecută în marina din Ithaca, la povești cu experimentatul navigator italian, care fusese în tinerețe cu vaporul la Constanța și Tulcea, este doar una dintre amintirile pe care le-a adunat de când a descoperit acest tip de vacanță.

„În pandemie m-am trezit deodată cu foarte mult timp liber, pentru că o vreme am renunțat la vacanțe, la ieșiri în oraș, la călătorii prin alte țări. Mare parte din timp îl petreceam online. Multă lume s-a apucat de diverse cursuri, de traininguri, a învățat o limbă străină, un nou limbaj de programare. Eu am ales să învăț să navighez”, povestește Dan. Povestea lui nu este singulară. În ultimii ani, tot mai mulți români au descoperit sailingul și fac cursuri pentru a deveni skipperi.

La timonă – și pe vas și în afaceri. Pasionat de mic de navigație, Dragoș Militaru, managing director la Kandia Dulce, producătorul batonului ROM, dar și al altor mărci cu tradiție precum Măgura, Făgăraș și Kandia, obișnuia să construiască în copilărie navomodele la clubul de la Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei din București și a devorat cartea și serialul „Toate pânzele sus”, iar mai apoi „Onedin”. În adolescență a decis să dea admiterea la Liceul de Marină din Constanța, un plan cu care tatăl lui nu a fost însă de acord, așa că în final Dragoș Militaru a urmat cu totul altă carieră. Dar în 2013, visul lui a devenit realitate când a ajuns să aibă propriul permis de navigație cu motor și vele.

„Am revenit după mulți ani, cu echipele de vânzări din două companii care fuzionau, la un program de team building cu veliere închiriate de la SetSail și mi s-a reaprins pasiunea pentru navigație cu vele. M-am înscris în acea toamnă la cursurile de navigație cu vele (aveam deja permis de navigație pentru ambarcațiuni cu motor), tot la SetSail, unde i-am cunoscut pe deja celebrii instructori și navigatori Sorin și Ovidiu Drugan”, povestește managerul român.

SetSail este una dintre cele mai cunoscute școli de yachting de la noi, cu o flotă importantă de ambarcațiuni în marina de la Limanu. Este o afacere de familie pornită în 2009-2010 din pasiunea pentru navigație a lui Sorin Drugan, transmisă și copiilor lui, Ovidiu și Corina.

Sorin, Ovidiu și Corina Drugan, proprietarii afacerii SetSail

„Când a apărut un velier la mâna a doua la vânzare, tata l-a cumpărat și am început să navigăm mai mult, în familie. Eu, tata și sora mea, Corina. Tot noi trei am fondat și SetSail.”

Ovidiu Drugan, proprietar

„Când aveam 3-4 ani, tata mă lua și pe mine pe barcă și mergeam împreună cu vele, pe Lacul Studențesc, în București. După Revoluție, tata a început să viziteze portul Tomis din Constanța, să se împrietenească cu proprietarii de bărci de atunci. El le spunea: «Hai să mergem la Sulina, hai să mergem la Balcic, hai să navigăm», dar ei mai mult stăteau la mal și beau. Așa că atunci când a apărut un velier la mâna a doua la vânzare, tata l-a cumpărat și am început să navigăm mai mult, în familie. Eu, tata și sora mea, Corina. Tot noi trei am fondat și SetSail”, spune Ovidiu Drugan, proprietarul companiei. După puțin timp, a decis să renunțe de tot la profesia inițială, de avocat, pe care o practica de 10 ani, și să se dedice exclusiv școlii de navigație, ca instructor și organizator de evenimente și chartere.

Sorin Drugan este al doilea român care a traversat solitar Atlanticul și primul care a făcut-o cu velierul proprietate personală, navă cu pavilion românesc. Visul lui este realizarea unui voiaj solitar în jurul globului prin canalele Panama și Suez, un plan care se află în plină desfășurare.

Tot mai mulți amatori. În România, sistemul de permise de barcă este reglementat de Autoritatea Navală Română (ANR), existând patru mari categorii: A (navigație all zone, mare și ape interioare), B (permite navigația până la 24 de mile marine față de țărm), C (permite navigarea pe mare, cu ambarcațiuni cu motor, la maximum 6 mile marine de țărm) și D (permite navigarea doar pe căile navigabile interioare, inclusiv Dunărea și Delta Dunării, cu ambarcațiuni cu motor). De asemenea, permisul de barcă Clasa S (sailing) este necesar pentru a putea naviga cu vele.

„Anul trecut, căpităniile zonale au emis 5.070 de certificate de conducător de ambarcațiuni de agrement. Comparativ, în anul 2022 au fost emise 4.645 de astfel de certificate. Aceasta reflectă o creștere a numărului de solicitări, creștere care se datorează în principal interesului crescut pentru navigația pe apele interioare. Cele mai multe certificate de conducător de ambarcațiuni de agrement au fost emise anul trecut de căpităniile din Giurgiu (1984 certificate), Drobeta-Turnu Severin (1253 certificate) și Constanța (1048 certificate)”, precizează Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al Autorității Navale Române.

„Este mai mult decât o vacanță, este un stil de viață în natură unde experimentezi cu adevărat ce este libertatea. Resetarea de la rutine este totală, atât mental cât și fizic.”

Dragoș Militaru, Managing Director la Kandia Dulce

În România există în prezent mai multe școli de navigație, iar pentru a obține un permis de tip C sau D cursurile durează în general 4 zile și costă circa 300-350 de euro, în timp ce pentru categoria DĂCĂS durata este de 3 săptămâni și costurile ajung la 600-650 euro.

Care sunt destinațiile preferate ale celor care au în buzunar permisul de skipper? „Marea Neagră nu are insule sau peisaje ca în Grecia, dar avem condiții bune și vântul de care este nevoie pentru a naviga cu vele și de a face regate. Este folosită mai mult pentru lecții de sailing, pentru a face practică suplimentară sau antrenamente și pentru concursuri. Pentru turism, mai puțin”, spune Ovidiu Drugan.

Anul trecut, 250 de persoane au participat la cursurile organizate de SetSail pentru yachting cu veliere și 60 pentru ambarcațiuni cu motor, cu 20% mai puțin decât în 2022, cel mai probabil din cauza războiului din Ucraina și a știrilor despre mine marine care plutesc pe Marea Neagră. „Toți acești 310 cursanți, fie că au fost la vele, fie la motor, au optat pentru ambele categorii de permis, și pentru ape interioare, Deltă, Dunăre, și pentru mare”, adaugă Ovidiu Drugan. Filmele americane sau știrile cu actori de la Hollywood care își petrec vacanța pe riviera franceză sau italiană, ascunși de ochii indiscreți ai fanilor pe iahturi luxoase, au creat impresia că sailingul este o pasiune scumpă, rezervată unei anumite categorii de persoane. Este un mit, spun cei care au ajuns măcar o dată la timona unei bărci.

Deocamdată, puțini români și-au cumpărat propriul velier, majoritatea preferând să închirieze, fie în țară, pentru scurte excursii pe Marea Neagră, fie în Grecia, Italia sau Croația, unde oferta este extrem de bogată, iar destinațiile, fără număr.

„Navigația cu vele în grup organizat este o experiență unică pe care majoritatea românilor și-o pot permite. E mult mai ieftină decât mersul la schi, iar o săptămână pe mare în echipaj de 6 persoane costă cu siguranță mai puțin decât o vacanță la un hotel de 4 stele. Grecia este o destinație fabuloasă pentru navigație și turism în general. Mii de insule, serenitate, natură pură, virgină, toate tipurile de încercări pentru navigatori. Greu de egalat sau comparat cu alte destinații”, povestește Dragoș Militaru.

Circa 80% din croazierele pe care le face șeful Kandia Dulce sunt în Grecia, dar managerul român a navigat și în Caraibe, Sardinia și evident pe Marea Neagră. „Cu cât experimentez mai mult, cu atât este mai sus în preferințe Grecia.” La capitolul planuri, și-ar dori să treacă cu velierul sau catamaranul cu vele prin strâmtoarea Corint și poate să facă o croazieră mai lungă prin Mediterana, din Atena spre Kefalonia și Corsica, de exemplu.

„Navigația cu vele în grup organizat este o experiență unică pe care majoritatea românilor și-o pot permite. E mult mai ieftină decât mersul la schi, iar o săptămână pe mare în echipaj de 6 persoane costă cu siguranță mai puțin decât o vacanță la un hotel de 4 stele.”

Dragoș Militaru, Managing Director la Kandia Dulce

Grecia este cu siguranță cea mai populară destinație de sailing pentru români, cu sutele ei de insule și golfuri, cu prețuri mici în marine și posibilitatea de a ancora practic oriunde îți permite natura. Închirierea unui velier costă în marinele grecești de la 2.000-2.500 euro pe săptămână până la 3.000-4.000 euro, în funcție de perioada din an, vechime, dimensiuni și dotări. În cazul catamaranului, prețurile sunt ușor mai ridicate, pornind de la circa 3.000-4.000 euro. La acest preț se adaugă benzina, mâncarea și apa, dar atunci când costurile se împart între prieteni sau familii această vacanță poate ajunge mai ieftină decât una pe uscat.

Dar nu prețul este motivul pentru care tot mai mulți români sunt atrași de acest tip de experiență. „Vacanța pe barcă este o evadare din cotidian către natură și libertate. Ești permanent între cer și apă. Vântul și marea sunt cei mai buni prieteni ai tăi. Definiția vacanței: desculț tot timpul, fără poluare și trafic auto, doar în costum de baie, cu marea de jur împrejur. Este mai mult decât o vacanță, este un stil de viață în natură unde experimentezi cu adevărat ce este libertatea. Resetarea de la rutine este totală, atât mental cât și fizic. În croazieră nici nu ai timp să îți cauți telefonul sau să intri online, ai toată ziua ocupată de activitățile fizice în natură: cureți barca, faci baie în mare, gătești, faci baie în mare, pleci în croazieră până la următoarea insulă de pe listă, ancorezi, faci baie în mare să verifici ancora și să legi barca la stânci, pui muzică, faci cocteiluri, începe petrecerea, faci baie în mare, aprinzi luminile de ancoră…”, descrie Dragoș Militaru zilele pe barcă.

Șeful Kandia recunoaște că și-ar dori să aibă mai mult timp pentru navigație, dar chiar și așa reușește să evadeze pe mare cel puțin 3-4 săptămâni pe sezon. Pentru practica cu vele preferă întotdeauna un velier bine echipat, în timp ce pentru vacanța de răsfăț pe apă cu familia, confort și petreceri zilnice, catamaranul este cel mai potrivit.

Cele mai puternice amintiri? „Apele turcoaz, mai clare decât pot reflecta imaginile, întâlnirile cu familiile de delfini sau cu foci în Grecia și valurile de 3-4 metri în furtună. Cea mai puternică amintire rămâne cu siguranță prima croazieră în insulele Ciclade cu Ovidiu Drugan ca skipper instructor, în octombrie 2013”, își amintește Dragoș Militaru.

În afară de Grecia, o altă destinație foarte vizitată de români este Croația, dar sunt multe alte variante, cum ar fi Sicilia, Sardinia, Turcia, în zona Bodrum. „Pentru o excursie scurtă, de 2-3 zile, o destinație foarte frecventată de la noi este Balcic. Se pleacă din Limanu cu velierele, se merge cam 6-8-10 ore pe mare, până în Balcic și a doua zi te întorci”, povestește Ovidiu Drugan.

Pentru cei mai temerari există trasee și mai solicitante, de exemplu traversarea Oceanului Atlantic, pe cont propriu sau în expediții organizate. Traseul, cunoscut odată ca rută a exploratorilor europeni spre noi teritorii, a devenit loc de întâlnire pentru navigatorii pe vele experimentați, care pornesc de obicei din Canare și se opresc în Caraibe, drum care durează în jur de trei săptămâni, în funcție de vânt.

„Cele mai exotice destinații în care am făcut expediții au fost Caraibe și Thailanda. Eu, personal, am fost în Caraibe și senzația a fost foarte interesantă. Mai ales că sezonul de vârf în navigație este acolo în februarie. Atunci când la noi ninge și plouă, acolo sunt 28 de grade Celsius, palmieri, apă foarte caldă și peisaje superbe. Thailanda este altă zonă de navigație exotică, în care totuși primează mai mult mâncarea, pentru că nu au marine amenajate și atunci e un pic mai sălbatic și mai dificil, spre deosebire de Caraibe. Iar ca o destinație ieșită din comun, deși nu e chiar așa exotică, dar e foarte interesantă, Olanda, unde poți naviga pe canale, pe Marea Nordului, pe marea lor interioară, cu vele, cu valuri, cu furtună”, povestește Ovidiu Drugan.

Și chiar dacă Grecia pare să fi fost croită special pentru vacanțe cu barca, cu miile ei de insule, golfuri și sate pescărești arhaice, infrastructura dedicată acestei activități nu este dezvoltată la același nivel. Deși se poate lăuda cu 500 de porturi, turiștii care călătoresc din loc în loc cu velierul au la dispoziție doar vreo 50 de marine în care pot ancora peste noapte, iar în sezon, din mai până în octombrie, dar mai ales în iulie și august, devine extrem de dificil de găsit un loc liber la cheu. Taxa percepută de autorități pentru a ancora în marină este însă foarte mică, rareori depășind 10-15 euro, iar multe locuri sunt gratis.

Din fericire, Grecia nu a îngrădit în niciun fel libertatea turiștilor în ceea ce privește locurile de ancorare, orice golf putând fi în final o variantă de „cazare” minunată pentru noapte.

Cât costă să fii proprietar de barcă? Costurile de cheiaj pe an în România se plasează la 1.500-2.000 de euro, iar în Grecia pot să ajungă la 4.000 de euro pe an. O altă cheltuială de care trebuie să țină cont cineva care și-ar dori să cumpere o barcă sunt lucrările obligatorii de întreținere, care ajung la maximum 1.000-2.000 de euro pe an. „Minim ar fi 500 de euro lucrări de întreținere pe an, la începutul sezonului, și apoi o minimă pregătire de iarnă. Știu destui români care au velierele prin Grecia, Croația, lăsate în marine, în condiții foarte bune”, detaliază proprietarul SetSail.

Oferta în domeniul sailingului îi include chiar și pe cei care nu știu să navigheze – și astfel crește exponențial și numărul celor care se molipsesc cu acest „microb”. Pandemia a schimbat cu siguranță numeroase obiceiuri de consum și de călătorie, iar vacanța pe barcă a devenit pentru mulți o variantă mai sigură, într-o perioadă în care numeroase destinații externe impuneau anumite restricții pentru siguranța sanitară. Familii și grupuri de prieteni au încercat această variantă și pentru mulți a fost o surpriză plăcută. În prezent, există numeroase oferte pentru o astfel de săptămână în Grecia, Spania sau Croația, prețurile pornind de la circa 700 de euro de persoană, pe velier, și 800-900 de euro pe catamaran, suma incluzând și tariful skipperului. Vacanțele pot fi gândite pentru grupuri de prieteni, pentru familii cu copii sau ca team buildinguri cu colegii.

În cele din urmă, pentru amatorii de călătorii pe mare, limitele sunt date doar de propria experiență și cantitatea de curaj, căci destinațiile sunt nenumărate, tot mai mulți români aventurându-se tot mai mult, tot mai departe.