De la fermă la furculiță. Fermierii români pariază pe sistemul integrat de producție: „Cu cât ajunge mai aproape de consumator, cu atât aduce mai multă valoare în economie”

Sistemul integrat de producție devine din ce în ce mai apreciat de fermierii români în condițiile în care tot mai mulți aleg să treacă de la simpla producție materie primă, așa cum sunt carnea, laptele, legumele sau fructele, mai departe către propria fabrică de procesare.

Mulți aleg să-și deschidă chiar propriile magazine. Un exemplu este Agroserv Măriuța, o fermă cu circa 1.000 de vaci de lapte, care în 2018 a deschis propria fabrică de lactate sub brandul Agroserv Măriuța. Înainte de a avea propria fabrică, ferma din Drăgoești (jud. Ialomița) trimitea laptele către cei mai mari procesatori de lapte din România, dar și în Bulgaria. În sectorul lactate, în sistem integrat mai lucrează și Teletext (brandul Diami), Carmo Lact Prod (Monor) sau Ferma cu Omenie. Pe de altă parte, în industria cărnii de pui, marii jucători precum Transavia din Alba, Aaylex (CocoRico) din Buzău sau Agricola Internațional din Bacău cu ajutorul sistemului integrat de producție au ajuns pe primele locuri în ceea ce privește vânzările în acest sector. Însă în sectorul legumelor și fructelor tot mai mulți antreprenori își fac curaj să treacă de producția de materii prime la producția proprie.

Exemple sunt Daniel Guzu, care are livezi de fructe și propria viță-de-vie și a lansat brandurile Ana are (sucuri) și Domeniile Panciu (vinuri), Ilie Potecaru, care a pus pe piață brandul de sucuri de cătină Melissimo, dar și mai mulți producători de dulcețuri și compoturi. De altfel, „farm to fork” (de la fermă la furculiță n.red.) este un concept promovat de Uniunea Europeană, prin care se dorește, printre altele, asigurarea unei oferte de produse alimentare suficiente, accesibile ca preț și nutritive în limitele planetare, înjumătățirea utilizării pesticidelor, a îngrășămintelor și a vânzării de antimicrobiene, creșterea suprafețelor de teren destinate agriculturii ecologice, dar și reducerea pierderilor și a risipei de alimente. 

Ce spun antreprenorii care au adoptat sistemul integrat de producție:

Adrian Cocan, director general, Agroserv Măriuța (Lăptăria cu Caimac)

Cel mai important este accesul la materie primă, iar pentru noi a fost foarte important să putem avea control asupra calității, acesta cred că este principalul avantaj al sistemului integrat de producție. În momentul în care ai un număr foarte mare de furnizori, mai ales de materii prime, este greu să controlezi calitatea. Și, în plus, este vorba de economii, de eficiența pe care o aduce un astfel de lanț integrat. Cred că acest lanț de sistem integrat poate aduce un plus de valoare întregii economii, dar doar dacă îl ducem până la capăt, adică valoarea vine cu cât ești mai aproape de consumator. Este important ca agricultura să beneficieze mai mult de procesare, pentru că să vindem materie primă în străinătate și să importăm produse finite nu poate să fie profitabil pentru țară.

Dacian Badea, președinte, Fermele Ecologice Silvania

Principalul ajutor al sistemului integrat de producție este dat clientului. Ca să pui pe masa clienților niște produse mai bune, mai sănătoase, bio, este nevoie de acest lanț integrat pentru că putem controla calitatea, că în ambalajul finit este un produs de calitate, dintr-un lapte de calitate, de la un animal bine crescut cu furaje de calitate. Nu putem controla alți furnizori și cel mai bine e să fii propriul furnizor pe lanțul alimentar. De asemenea, lanțul integrat, lanțul from farm to fork, promovat de UE aduce alte beneficii și anume poluare mai puțină și prospeține mai mare. Nu plimbăm mărfurile prin lume și astfel poluăm mai puțin. Și avem siguranța că nu avem probleme pe fluxul de producție, așa cum este apariția diverselor bacterii în lapte. De asemenea, noi tăiem animalele azi, sunt ambalate și apoi a doua zi ajung pe rafturile magazinelor. Noi lucrăm doar în sistem ecologic. Animalele sunt crescute în sistem ecologic, culturile vegetale sunt ecologice, procesarea este strict ecologică.

Alexandru Baciu, proprietar, Ferma Baciu

Sistemul integrat este cel mai bun și cel mai fezabil, numai că fermierul român este decapitalizat pentru că nu a avut acces la bani ieftini. Băncile, până acum 10 ani, nu se uitau la fermierii noștri. Iar acum ca să faci un sistem integrat astfel încât să te poți lupta cu marile lanțuri de magazine trebuie ca fermierii să se unească, iar fermierii nu vor să se unească din varii motive. Noi lucrăm integrat, avem producție vegetală, fermă de animale, abator, fabrică, carmangerie, am magazine, restaurant, dar e foarte greu pe segmentul asta, cel mai bine e să fim uniți mai mulți și să cumpărăm clădiri de la marile lanțuri de magazine și să punem noi marfă pe rafturi.
Dacă ne-am asocia, am putea exporta și produse finite, nu grâu și animale vii. Balanța comercială este dezastruoasă.

Ilie Potecaru, fondatorul companiei Euromellis Natura (Melissimo)

Este obligatoriu să ai sistem integrat pentru că dacă nu reușești să vinzi este o problemă, te poți bloca, mai ales în domeniul în care activăm noi, în domeniul cătinei. Sunt ani în care cererea este foarte mare, așa cum au fost ultimii doi ani, dar acum trei ani de exemplu cererea a fost foarte mică și mulți au rămas cu cătina în depozite. Or dacă nu ai unde să vinzi este o problemă, mai ales în contextul creșterii prețurilor la energie. Noi vindem în Mega Image, în Carrefour, în Auchan, în benzinării, plus că avem câteva contracte externe precum Emiratele Arabe Unite (nectar), Italia, Franța și anul trecut am intrat și pe piața din Germania. Anul acesta, dacă cultura nu va fi afectată de piață, vom produce undeva la 20-22 de tone pe hectar de cătină. Cam din 30% din producție realizăm sucuri.