De la creștere pe termen scurt la hiper-reziliență pe termen mediu și lung: „Avem nevoie de lideri flexibili, care să lucreze cu mai multe scenarii”

La început de an, Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală, una dintre marile firme de audit și consultanță, OFERĂ O PERSPECTIVĂ DESPRE dezvoltarea mediului românesc de afaceri și, implicit, a României.

Pe termen scurt, lucrurile nu stau rău deloc: în 2023 poate exista o recesiune scurtă în unele economii, dar cel mai probabil, acestea vor ocoli piața locală. Este totuși nevoie de eforturi mari pentru a menține o creștere economică robustă pe termen lung. Ce este cel mai important? Ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor.

După retricțiile și blocajul economiei provocate de pandemia de coronavirus, care a dat peste cap întreaga planetă, 2022 și anii următori puteau să aducă o revigorare puternică a economiei. Însă, odată ce Rusia a invadat Ucraina, nesiguranța a revenit în prim-plan, iar escaladarea războiului de la granița României și extinderea sancțiunilor asociate au amplificat tensiunile geopolitice, prețurile energiei și alimentelor au ajuns la niveluri record, inflația a urcat la maxime ale ultimelor decenii și băncile centrale au început să majoreze dobânzile și să scumpească creditarea, sporind riscul recesiunii. Iar toate aceste provocări testează rezistența businessurilor și a întregii economii.

Privind în trecut, în ultimele decenii, vedem că au mai fost și alte crize economice prin care România a navigat, crize mai ample sau mai temperate, cu unele trăsături comune sau cu valențe diferite, iar în perspectivă pot urma și alte crize, urmate de perioade de redresare a economiei. De-a lungul timpului piața de consultanță și audit a luat „pulsul” economiei în condițiile în care auditorii și consultanții știu cam tot ce se întâmplă în business, având contact permanent cu planurile de expansiune sau de restructurare ale firmelor, cu marile fuziuni și achiziții și cu strategiile companiilor și instituțiilor financiare care le sunt clienți.

Cum s-a schimbat economia României în ultimii 30 de ani și care este perspectiva următorilor 30 de ani?

Schimbările din societatea și economia românească din ultimii 30 de ani sunt majore și, în ciuda provocărilor pe care le trăim în acest moment istoric, în următorii 30 de ani România se va schimba și mai mult în bine, cu o societate mult mai prosperă și dezvoltată, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală, una dintre marile firme de audit și consultanță.

România a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de convergență economică în ultimii 20 de ani, iar acest proces de convergență economică va continua, crede el. „În ciuda diferențelor persistente față de Vest, să nu uităm că România a reușit să facă parte astăzi din grupul select al țărilor cu venituri ridicate, conform clasificării Băncii Mondiale. De asemenea, ne pregătim să ne alăturăm țărilor OECD.”

Se poate spune că România se află deja în top 10 economii din UE – în termenii parității puterii de cumpărare, completează Bogdan Ion, care are o experiență professională de peste 25 de ani în servicii de audit și consultanță. După ce se iau în considerare diferențele dintre nivelurile prețurilor, România a fost în 2022 a 7-a cea mai mare economie a UE, înaintea Suediei, Irlandei, Belgiei sau Austriei. În termeni nominali, însă, România se afla în 2022 pe locul 12, cu un decalaj mare față de Austria, aflată pe locul al 10-lea, a explicat șeful EY în interviul acordat BUSINESS Magazin.

De fapt, în cele din urmă nu este atât de important care este locul României în clasamentul celor mai mari economii din UE,  ceea ce contează este ca românii să ajungă treptat din urmă nivelul de trai al vest-europenilor, în opinia șefului EY. „În această privință, decalajul rămâne mare, fie în termeni nominali (40% din media zonei euro), fie ajustat la paritatea puterii de cumpărare (aproximativ 2/3 din media zonei euro).” Pentru a continua procesul de convergență, România trebuie să adreseze inflația, deficitul bugetar și deficitul de cont curent, adică să reducă nivelul acestor indicatori. „Soluționând cele trei probleme, putem vorbi de creștere durabilă pe termen lung”.

„Este nevoie de oameni care sunt dispuși să își schimbe abordarea pe măsură ce situația evoluează și lideri care pot cântări în același timp mai multe scenarii și pot lua decizii în consecință. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizează, dar avem nevoie de oameni care să se simtă provocați de un astfel de mediu.”

Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY Romania și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală

România a rămas în urmă nu numai față de Europa de Vest, ci și față de țările din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) în domenii de importanță structurală precum educația, asistența medicală, infrastructura sau elaborarea politicilor publice – companiile se plâng de instabilitatea reglementărilor și de guvernarea care are de cele mai multe ori un orizont pe termen scurt. Utilizarea eficace a fondurilor UE poate ajuta la rezolvarea unora dintre probleme – în special infrastructura – unele sunt susceptibile a se îmbunătăți în mod natural pe măsură ce PIB-ul pe cap de locuitor crește, dar altele vor necesita un efort substanțial din punctul de vedere al politicilor publice, consideră Bogdan Ion.

Planul Național de Redresare și Reziliență, deja celebrul PNRR, decis la nivel european și care se aplică și în România, este un cadru financiar care poate reprezenta un catalizator pentru investiții de anvergură, cu implicarea atât a investitorilor locali, cât și pentru investiții străine directe. Referindu-se la PNRR, șeful EY spune că „este un program extrem de important dacă vom atrage respectivele finanțări și vom implementa proiectele”, dar rămâne de văzut în ce măsură vom reuși să atragem aceste fonduri. Într-o notă mai optimistă, spune el, România este relativ bine plasată în comparație cu alte țări din regiune pentru a face față actualei crize energetice și tranziției energetice pe termen lung, având în vedere că produce deja două treimi  din energia sa electrică din surse regenerabile și nucleare.

„Rezumând, în timp ce economia României are o poziție bună la acest moment, vor fi necesare eforturi substanțiale pentru a menține țara pe calea unei creșteri economice robuste pe termen lung, susține șeful EY, companie de audit și consultanță care a aniversat 30 de ani de prezență în Romania în 2022 și a contribuit, direct și indirect, cu peste 1 mld. de dolari la PIB-ul României. Contribuția directă a EY la PIB-ul României a fost de 750 mil. dolari și depășește 1 mld. dolari în cazul în care calculăm atât impactul direct, cât și impactul indirect, cel indus, potrivit datelor EY.

Provocarea demografică. Care ar fi modelul economic cel mai fezabil de urmat de România în următorii 30 de ani?

România are câteva provocări de rezolvat pe termen mediu și lung. Pe lângă problemele legate de inovație, sănătate, educație și infrastructură, una dintre cele mai semnificative provocări este cea demografică, marcată de îmbătrânirea accelerată și de scăderea populației active, menționează șeful EY.

România are o problemă demografică semnificativă, practic o problemă existențială ca societate. Până în 2050, previziunea este ca populația activă în vârstă de 15-64 de ani să scadă cu 40% față de 2004. „Dacă ne uităm la tendințe, este o evoluție negativă mult peste media UE și, de asemenea, mult peste nivelul din Polonia și Ungaria. O astfel de scădere dramatică la nivelul populației active necesită implementarea unor politici publice, cu efecte pe termen mediu și lung.” Fenomenul emigrației este doar parte a problemei, dar o parte importantă. Conform estimărilor EY, 21% dintre români trăiesc în afara granițelor. Prin comparație, Polonia are 13%, iar Ungaria 7% din populație în afara granițelor.

Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație ar însemna pentru români un argument în plus pentru a reveni în țară, iar, pentru cei care încă nu au plecat, un argument puternic pentru a rămâne. De aceea, progresul în aceste două domenii este în interesul direct al companiilor care activează în România și a celor care ar dori să investească, prin creșterea capitalului uman disponibil, explică Bogdan Ion, care conduce firma de audit și consultanță EY Romania & Moldova din 2011, iar din 2018 a devenit Chief Operating Officer pentru EY CESA, regiune care include 29 de țări. „Sectorul privat s-a implicat și se implică în acest sens.

Cred că sectorul privat poate avea un impact transformațional chiar și într-un domeniu precum educația, în care statul deține în mod tradițional inițiativa și pârghiile. De exemplu, EY România, ca parte a angajamentului nostru pentru creare de valoare pe termen lung, împreună cu Banca Mondiala și ASE, pregătim primul program de master dedicat științelor economice în educație din România. Avem nevoie de specialiști în educație care să ia decizii pe bază de analize și date comparative, în evaluarea eficienței anumitor procese educative sau a cererii pentru abilități și cunosținte pe piața forței de muncă.”

Revenind la problema demografică, se observă și două fenomene pozitive. Primul este accelerarea imigrației, despre care se vorbește frecvent. Al doilea, mai puțin vizibil, este creșterea gradului de ocupare a populației în vârstă de muncă, care a depășit nivelul pre-pandemic și pare să se afle pe o traiectorie de creștere de la an la an, mai spune oficialul EY. De-a lungul timpului, oamenii de afaceri și economiștii au indicat nu doar problema scăderii populației active din România, ci și o rată de activitate redusă a populației în vârstă de muncă în economie. Tendința de creștere a acestei rate este o veste bună pentru economia României, dar rămâne în continuare scăzută. „Dacă ne referim la rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani), aceasta a fost, în trimestrul II al anului 2022, de 63,5%, în creștere față de trimestrul I 2022 cu 1,1 puncte procentuale, conform Institutului Național de Statistică.” Una dintre soluțiile aduse în discuție de șeful EY este posibilitatea de a integra forța de muncă din mediul rural pentru a crește participarea populației în vârstă de muncă la activitatea economică. „Am putea crește rata de ocupare cu forța de muncă din agricultura, care ar putea fi mutată în alte sectoare economice. Dar aceasta este o soluție pe termen scurt. Pe termen lung este nevoie de politici publice de atragere și păstrare a imigranților”.

Referitor la modelul economic, într-o țară în care populația scade accelerat, o direcție strategică ar putea fi cea a exportului ca motor al creșterii economice, apreciază șeful EY. „Deocamdată raportul exporturilor în PIB stagnează la un nivel relativ redus de zece ani, în timp ce deficitul comercial crește. Această tendință ar trebui inversată, iar oportunitățile nu lipsesc. Țările din zona noastră pot beneficia de <friendshoring> și <nearshoring>, în contextul unei noi segmentări a lumii, în care deglobalizarea nu înseamnă dispariția business-urilor globale, ci o competiție acerbă a țărilor pentru a fi parte din structurile regionale ale acestora.”

De exemplu, tendința de localizare sau regionalizare a lanțurilor de aprovizionare este evidentă în rezultatele studiului EY Attractiveness Survey România 2022. „Dacă ne uităm la ce spun cei care iau în considerare oportunitatea de a investi în România, cei mai mulți, respectiv 42% dintre investitori, au în vedere în special sectorul Supply Chain & Logistics. România este cea mai atractivă destinație din Europa în acest sector, conform studiului. Este clar că există tendințe pozitive în contextul acesta de deglobalizare și regionalizare, dar există și o competiție puternică.” Conform EY Attractiveness Survey 2022, cele mai interesante domenii ale viitorului în România sunt: 1. Tehnologia informațională, media și telecomunicații, 2. Industria bunurilor de consum, inclusiv agri-business, 3. Industria auto cu ramurile conexe. La nivelul Europei, cele trei sectoare ale viitorului în opinia investitorilor sunt: 1. Economia digitală, 2. Cleantech și regenerabilele, 3. Serviciile de sănătate. „Suntem printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari contribuții ale industriei IT&C la valoarea adăugată în Produsul Intern Brut, IT&C-ul devenind unul dintre motoarele creșterii economiei românești.  De exemplu, în 2022, în primele 9 luni, contribuția IT&C la creșterea PIB a fost de 1,5%, conform ultimelor date INS.” Știm cu toții că inovația, industriile creative și tehnologia sunt viitorul, punctează Bogdan Ion. „Dacă vom urmări tendințele și le vom fructifica în continuare, sper ca IT&C-ul românesc să crească și mai mult ca procent din PIB și să contribuie la creșterea economică viitoare.” Șeful EY adaugă că este nevoie de un consens pentru dezvoltarea serviciilor publice și a infrastructurii, care să dubleze angajamentul existent pentru creșterea economică. Dar este nevoie și de o îmbunătățire a gradului de colectare a veniturilor statului având în vedere că, de exemplu, în 2021 veniturile publice s-au aflat la doar 32,8% din PIB, față de 46,9% cât era media UE. „Până când toți actorii din societatea românească nu vor ajunge la un consens și un angajament solid pentru dezvoltarea serviciilor publice și a infrastructurii, ele vor înainta cu viteză prea mică. Nu ne permitem acest lucru, dacă vrem să păstrăm ritmul creșterii economice și să fim mai rezilienți ca economie și societate.”

Lipsurile din infrastructură, educație și sănătate trag în jos competitivitatea României dinamice și limitează oportunitățile economice pentru România cu viteza a doua, cea din mediul rural și orașele mici, în care accesul la serviciile publice este restrâns. De asemenea, cu o educație mai bună și un sistem de sănătate mai dezvoltat, mai mulți români ar rămâne sau s-ar întoarce aici.

În ceea ce privește tehnologia și inovația, dacă ne uităm la ce spune Uniunea Europeană în European Innovation Scoreboard 2022, România se află la 32,6% din performanța medie la nivel UE. „Performanța este doar la 50% inclusiv comparându-ne cu țările din aceeași categorie cu noi, țări emergente în inovație. Iar ecartul României la capitolul inovație crește, în loc să scadă, în ciuda îmbunătățirii unor aspecte, precum investițiile de tip venture capital. Polonia, în schimb, se află la 60,5% din performanța medie UE și își micșorează accelerat ecartul față de UE.”

Creșterea și dezvoltarea sunt inevitabil neuniforme nicio țară care a acces la statutul de economie dezvoltată nu a reușit să crească uniform. Și, cu siguranță, pe măsură ce România va crește mai mult, diferențele regionale în privința nivelului de bunăstare se vor echilibra, în viziunea șefului EY. „Una dintre cheile pentru a micșora aceste diferențe este educația. Copiii din zonele rurale și din orașele mici sunt lipsiți de informație și modele inspiraționale. Sunt copii care, în principiu, au acces la educație, dar din cauza lipsei de perspective și modele nu înțeleg de ce școala contează. Cum spuneam, ca sector privat, cred că împreună putem avea un impact în educație. Putem să modelăm o infrastructură a oportunităților din educație pentru cât mai mulți copii. De exemplu prin mentorat, burse, proiecte punctuale și regionale, dar nu numai. Noi, la EY, ca firmă a cărei valoare adăugată este rezultatul capitalului uman, al educației și knowledge-ului specializat al angajaților, suntem cu atât mai mult preocupați de dezvoltarea infrastructurii oportunităților în educație.”

Impactul situației geopolitice tensionate asupra economiei și companiilor. Riscul recesiunii în 2023 și perspectiva inflației mari

Suntem nevoiți să navigăm într-un mediu foarte volatil, presiunile geopolitice și cele de pe piața energiei riscând să slăbească competitivitatea economiei europene, susține șeful EY. „Criza energetică a expus vulnerabilități în modelele economice ale firmelor europene care se bazau pe energie ieftină. În acest sens, atât inflația, cât și riscul recesiunii, depind nu doar de încheierea războiului, ci și de găsirea de soluții la criza energetică și la slăbirea competitivității europene.” În același timp, vedem o creștere a naționalismului economic în SUA, cu subvenții și măsuri protecționiste, în linia urmată de China deja de mulți ani, ceea ce va pune și mai multă presiune pe competitivitatea europeană și ar putea expune Europa unui proces de dezindustrializare, în următorii ani. Dar, Europa aflându-se la mijloc în competiția geopolitică dintre SUA și China, există și scenariul în care decuplarea de la producția din China va însemna un proces semnificativ de reindustrializare și un val de investiții de capital în Europa, ceea ce poate crea un trend favorabil, explică Bogdan Ion. O provocare este inflația, atât în Europa, cât și în SUA, motivul principal al inflației la nivel european până la momentul începerii războiului din Ucraina fiind în principal legat de creșterea costurilor energiei. Dacă în criza din 2008 ne-am uitat la Marea depresiune economică din 1929-1930, acum ne uităm la Marea Inflație, de la mijlocul anilor ’60 până la începutul decadei ‘80, marcată de asemenea de crize energetice, dar nu numai. Băncile Centrale au învățat atunci cum să combată inflația și psihologia inflației prin creșterea dobânzilor. Și vedem că acum iau măsuri agresive în acest sens, amintește șeful EY. „Cu siguranță, prețurile energiei se duc în inflație, erodând puterea de cumpărare și diminuând încrederea consumatorilor. Dar, dacă în zona euro motorul inflației este prețul energiei, în România, inflația are o bază mai largă – în iulie 2022, de exemplu, din totalul inflației, 5,7 puncte procentuale s-au datorat creșterii prețurilor la produsele alimentare. În același timp, restricționarea finanțării, prin măsurile agresive luate de băncile centrale pentru a controla inflația, va constrânge investițiile companiilor. O performanță redusă a economiei chineze se adaugă riscului de încetinire economică globală.”

De aceea, șeful EY previzionează pentru 2023 o recesiune scurtă în unele economii, dar cel mai probabil nu în România. De altfel, estimează el, economia românească va continua să crească în toate cele trei scenarii modelate de EY legate de prețul energiei. „Aceste scenarii sunt: cel în care prețurile la energie ar continua să scadă, scenariul în care rămân ridicate și scenariul moderat, în care gazul european se menține în jurul valorii de 200 USD/mil.BTU, iar petrolul și carbunele se mențin la valorile prezente. Statele Unite și zona euro vor stagna dacă prețurile la energie nu continuă scăderea, în timp ce Statele Unite evită recesiunea, iar zona euro scade, în scenariul negativ.”

Cât de mare este riscul de restructurare a companiilor în 2023? Strategia de business recomandată firmelor

Coborând din universul macro la nivel microeconomic apare întrebarea: care ar fi strategia de business recomandată firmelor pentru perioada următoare. În economia globală, viitoarea recesiune va fi probabil relativ limitată (superficială), PIB-ul în economiile majore scăzând cu aproximativ 1% și în condiții de piață a forței de muncă solidă. Economiile ar intra în recesiune cu piețe ale forței de muncă sub presiune, tensionate – astfel, mai întâi companiile își vor reduce planurile de noi angajări, înainte de a se orienta către concedieri, spune Bogdan Ion. El consideră că multe companii vor fi tentate mai degrabă să-și păstreze angajații („labour hoarding”), deoarece își amintesc cât de dificil a fost să găsească noi angajați în timpul revenirii post-pandemie. Desigur, unele sectoare – în special unele industrii mari consumatoare de energie – pot fi supuse unui stres mai sever și nu vor avea de ales decât reducerea forței de muncă. Cu toate acestea, EY se așteaptă ca șomajul să crească doar marginal, cu mult mai puțin față de recesiuni comparabile din trecut. România, cel mai probabil, va evita recesiunea, astfel că riscul insolvențelor și disponibilizărilor este redus pe termen scurt, în viziunea șefului EY. „Ne așteptăm ca România să aibă rezultate relativ bune pe termen scurt, cel mai probabil economia urmând să evite recesiunea. Astfel, riscul unor reduceri substanțiale de personal sau insolvențe în România este chiar mai mic decât în economiile majore.” În ceea ce privește strategia recomandată firmelor în noul context tensionat, șeful EY vorbește despre hiper-reziliență, planificare diferită pe bază de scenarii și investiții în capitalul uman. Se vorbește de mulți ani de creșterea rezilienței companiilor. În noul context, în care incertitudinea este endemică, companiile hiper-reziliente vor reuși nu doar să depășească cu bine această perioadă, dar vor ieși cu un avans puternic față de companiile care vin din urmă. Pentru că reziliență nu înseamnă doar capacitatea de revenire rapidă, ci adaptarea continuă în fața provocărilor și accelerarea creșterii. Astfel de companii nu sunt în incertitudine doar defensive, ci trec și la ofensivă, este de părere șeful EY. „Din acest punct de vedere, companiile trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău, o perioadă economică de stagnare sau scădere, dar și pentru revenirea economiei. Recesiunile pot fi scurte și de mică amploare, iar companiile pot accelera chiar și în aceste perioade, ceea ce le poate oferi un avantaj pe termen lung.” O abordare pentru creșterea rezilienței este utilizarea scenariilor în procesul de decizie, detaliază Bogdan Ion. „Abordarea bazată pe scenarii pleacă de la înțelegerea că mediul este prea complex pentru a identifica toate forțele și intensitatea cu care vor influența viitorul. Din acest punct de vedere, procesul clasic de planificare poate fi limitativ, pentru că oferă de multe ori impresia de certitudine, acolo unde aceasta nu există.” A lua decizii pe bază de scenarii nu înseamnă neapărat să anticipezi ce va urma, ci să iei în considerare cât mai multe forțe care influențează viitorul și să te pregătești pentru a răspunde implicațiilor lor. Iar, din acest punct de vedere, reziliența companiilor ține în primul rând de capitalul lor uman, completează șeful EY. „Este nevoie să investim mai mult ca oricând în oameni cu mentalități deschise, adaptabile, cu spirit antreprenorial și să cultivam aceste abordări la nivelul echipelor. Este nevoie de oameni care sunt dispuși să își schimbe abordarea pe măsură ce situația evoluează și lideri care pot cântări în același timp mai multe scenarii și pot lua decizii în consecință. De obicei, un grad de incertitudine prea mare paralizează, dar avem nevoie de oameni care să se simtă provocați de un astfel de mediu .”

Scopul este acela de a proteja ce este critic acum și de a identifica repede ce va constitui un avantaj în viitor, pe măsură ce situația evoluează, mai spune Bogdan Ion. „Din punct de vedere operațional, companiile reziliente reacționează rapid și decisiv pentru a păstra sau crește productivitatea, fără să afecteze capacitatea de creștere atunci când cererea își va reveni. Există presiuni pe costuri în contextul inflaționist, dar firmele trebuie să-și rețină talentele, compensându-le adecvat. Provocarea va fi cum să administreze marjele și cum să transfere cât mai puțin din aceste presiuni către clienți. Aceste companii își păstrează spațiul de manevră și din punct de vedere financiar, ajustându-și gradul de îndatorare. De asemenea, iau decizii rapide de dezinvestire atunci când este nevoie, dar și de achiziție, pentru că în această perioadă apar și oportunități.” Bogdan Ion se declară încrezător în reziliența companiilor românești, dintre care multe și-au construit și exersat această „super-putere” în criza din 2008 și apoi în pandemie. „Acestea sunt companiile care știu că singurul mod de a cunoaște ce ne aduce viitorul este dacă îl creează chiar ele”. La fel ca și companiile, și statele sunt mai mult sau mai puțin reziliente. Cu cât sunt mai rigide instituțional și în modul în care anticipează viitorul, cu atât sunt mai puțin reziliente. Din acest punct de vedere, România are multe de făcut, în opinia lui Bogdan Ion. „Să nu uităm că Banca Mondială ne-a clasificat pentru prima dată ca economie cu venituri mari înainte de pandemie. Însă, criza care a urmat ne-a declasat, România revenind în anul următor în grupul din care fac parte toate economiile occidentale. Într-o lume în care crizele se succed mai rapid ca niciodată, avem nevoie de o economie rezilientă și de o creștere durabilă, pentru a nu ne abate atât de ușor de la traiectoria dezvoltării”, concluzionează șeful EY.