De la business la hyperbusiness. Ce urmează, pentru MedLife, liderul pieței de servicii medicale private?

O platformă de diagnostic rapid, exact și posibilitatea ca grupul MedLife să fie la cel mult o oră și jumătate de orice pacient din țară sunt doar două dintre obiectivele bifate de Mihai Marcu, președintele MedLife. Ele vin însă după ani întregi de muncă, strategii și adaptare. Cum vede președintele celui mai mare operator medical privat din România sistemul sanitar românesc și ce planuri mai are?

Viziune, nou, tehnologie, diagnostic sunt câteva dintre cuvintele care apar cel mai des în discursul lui Mihai Marcu, președintele celui mai mare jucător privat din domeniul sănătății – MedLife. Din biroul său de la parterul unui ansamblu de clădiri ale companiei, de unde îi vede și pe pacienții care caută soluții la problemele medicale, Mihai Marcu creionează planuri de extindere pentru businessul pe care îl conduce de aproape 20 de ani. Ce trenduri șlefuiesc viitorul în medicina privată? „În ultimii ani, s-au întâmplat câteva lucruri majore în sistemul medical. Primul este o întoarcere a medicilor, în special a celor cu înaltă calificare, foarte mulți chirurgi revin în România, și nu numai, fapt care mi se pare important, deoarece salariile au devenit atractive. Este și o întoarcere a pacientului către spitalele private. Sunt spitale importante, cu anvergură, care deja fac lucruri complicate la nivel de tratamente. Este a doua tendință a pieței, care ne bucură și pe noi, fiind parte din sistemul de servicii private din România”, a spus Mihai Marcu, președintele consiliului de Administrație și director general al MedLife. Creșterea salariilor din sistemul sanitar a mai diminuat diferențele dintre România și vestul Europei, care a devenit în ultimii ani destinația preferată a tinerilor medici. Astăzi, salariile medicilor în țară sunt comparabile cu cele pe care le-ar primi în afara țării. Intervin însă aspecte care țin de familie, de statutul medicilor în propria țară, care încep să cântărească în favoarea deciziei de întoarcere în România, crede președintele MedLife. El vorbește despre o „aducere a cunoașterii înapoi”, lucru la care contribuie și sistemul privat, prin extinderea și aparatura pe care o pune la dispoziție, similară și, în unele cazuri, chiar mai nouă decât în Occident. „Cred că în momentul de față cam o treime din veniturile aduse de spital sunt făcute de medici care s-au întors din străinătate. Bucureștiul nu mai este la 10 ore de Paris, este la două ore și jumătate, adică atât cât faci și de la Lyon, de exemplu. Medicii pot face un city break, merg la schi, la mare, au un salariu competitiv, tehnologie de vârf și familia alături chiar reprezintă un avantaj. În afară sunt înstrăinați de prieteni, colegi, familie, pe când aici sunt în țara lor, câștigă la fel de bine, au o demnitate a vieții și se află între prieteni și familie”, crede președintele MedLife. În plus, și aparatura de ultimă generație din multe unități private, de la roboți DaVinci la imagistică performantă, contribuie la decizia specialiștilor de a reveni în țară.

Amprenta MedLife. MedLife a pornit în 1996 cu o singură clinică și patru specialități medicale, în urma deciziei medicului Mihaela Cristescu, mama acționarilor Mihai și Nicolae Marcu. În aproape 30 de ani de la înființare, brandul medical a ajuns pe primul loc în piața de profil. Mai mult, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, și spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distribuție de medicamente, dar și abonamente medicale. „Suntem lideri de piață în zona de ambulatoriu, alături de alți jucători mari, aici statul e mai puțin prezent. Suntem singurii care acoperă toate orașele de peste 150.000 de locuitori. Este foarte multă tehnologie, foarte multă imagistică, laboratoare, deja nu mai este nicio diferență între ce înseamnă imagistică în România și ce este în Occident, ba chiar România are o tendință mai mare pentru nou”, precizează Mihai Marcu. De la prima clinică deschisă acum aproape trei decenii, MedLife a devenit un jucător național prin dezvoltarea din ultimii ani, în special în zona de laboratoare medicale, de diagnostic, dar mai ales prin rețeaua de clinici. Astfel, circa 25.000 de oameni ajung în ambulatoriile operatorului privat. „MedLife este o platformă de diagnostic la nivel național, construită structural, sistemic, cu acoperire pe orașele mari, singura care are această capacitate. Suntem un jucător major pe ambulator, ceea ce înseamnă că cele 30 de clinici de mari dimensiuni pot să ofere servicii de la gastroenterologie, CT, RMN, ecografie. La acestea se adaugă alte sute de clinici mai mici care deservesc pacienții pe specialități conexe și investigații de laborator. Tehnologia contează enorm și ajută foarte mult. Cheia în ce înseamnă partea de ambulatoriu înseamnă capacitatea de diagnostic. Capacitatea MedLife de diagnostic prin laborator și imagistică este foarte bine pusă la punct”, caracterizează Mihai Marcu sistemul pe care l-a creat în ultimii ani. După divizia de clinici și ambulatorii, al doilea segment important pentru MedLife este cel de spitale. În această divizie, președintele companiei vede posibilitatea unei acoperiri mai bune, operatorul privat având 12 unități medicale cu spitalizare continuă. Constanța și Iașiul lipsesc momentan de pe harta spitalelor MedLife pentru ca operatorul privat să bifeze toate provinciile României.

„Problema natalității este și una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm și economică pentru că nimeni nu investește într-o țară cu declin demografic.”

Mihai Marcu, Președinte și CEO al MedLife

Punctul de întâlnire a celor două sisteme medicale. „Sistemul privat de sănătate nu ar putea funcționa fără cel de stat” este concluzia fermă a președintelui MedLife. Acest model funcționează în toată Europa, iar schimbări prea mari nu se întrevăd la orizont. Totuși, este nevoie de adaptare la vremurile actuale în privința problemelor pe care să le rezolve cele două componente ale medicinei în România. „Sistemul public trebuie să se ocupe de boli rare, de oamenii care nu își permit să aibă cheltuieli mari, să se ocupe de boli cronice, să le prevină. Sistemul public are și rolul de a fi echitabil, să le dea drepturi tuturor pacienților, să se asigure că țara are back-up în ceea ce înseamnă oncologie, citostatice, radioterapie. O parte din sistemul privat poate să preia ce înseamnă medicina sistemului de viață și monitorizarea sănătății. Rolul unui sistem privat este acela de a fi complementar și mai ales în zona de alternativă de piață și de monitorizare a sănătății”, crede Mihai Marcu. Sistemul privat a pus accent în ultimii ani pe zona academică, pe atragerea medicilor cu experiență, recunoscuți în domeniu, pe care pacienții îi găseau anterior doar în marile spitale de stat. Ce ar putea să adapteze medicina publică și să preia de la cea privată este grija pentru pacient, să îi ofere și condiții de confort atunci când vine la spital pentru o problemă medicală. „Modernizarea spitalelor publice este necesară, dar pe de altă parte ele trebuie să crească din punctul de vedere al nivelului serviciilor. Nu e suficient să faci medicină, ci omul are nevoie și de grijă, de loc de parcare, de confort. Fără sistemul public, o societate nu funcționează, sunt lucruri pe care sistemul privat nu le va surmonta nicăieri”, a mai adăugat Mihai Marcu.

Un puzzle cu obiectivul 100 de ani

Alături de diviziile de clinici, laboratoare și spitale, MedLife a mai dezvoltat și partea de stomatologie, după achiziția unui pachet de 60% din acțiunile Dent Estet, care este la rândul său lider în piața stomatologică. „Stomatologia este un business diferit, greu de consolidat în toată lumea, este o industrie în care «bătălia» este cu sute și mii de cabinete individuale. Încep să apară rețele și în lume, și în Europa. Dent Estet este un business exclusivist și care se adresează unui public mai nișat decât cel pe care îl abordăm noi. În egală măsură, este un business solid, care crește de la un an la altul și are mult potențial de dezvoltare. De altfel, la nivel de Grup stomatologia are un grad foarte mare de independență”, a mai adăugat Mihai Marcu. Lângă clinici, spitale, laboratoare și cabinete dentare, MedLife a mai adăugat o piesă de puzzle – distribuția de medicamente și farmacii. Cele două divizii vin să completeze drumul pacientului, care primește diagnostic sau rețetă în sistemul MedLife și coboară la parterul clinicii sau al spitalului, unde găsește o farmacie. „Cifra de afaceri a farmaciilor MedLife se duce după clinici, sunt legate de domeniul medical, este complementar cu businessul de ambulatoriu. Având volum foarte mare de pacienți în ambulatoriu, ne-am permis să facem aceste farmacii”, explică președintele MedLife intrarea pe această nișă. Iar cea mai recentă dezvoltare a MedLife este achiziția pachetului majoritar al rețelei de săli de fitness Sweat Concept. „Cred că partea de sport este complementară, că nutriția, mișcarea și monitorizarea sănătății pot să ducă oamenii să trăiască 100 de ani. Pentru MedLife integrarea facilităților de sport reprezintă o fază intermediară, în care sperăm să câștigăm teren”, mai precizează executivul.

Strategii fără regrete. Consolidarea spitalelor din Capitală și ieșirea din țară mai devreme sunt două decizii pe care președintele MedLife le-ar lua chiar și mai rapid, spune el uitându-se retrospectiv asupra întregii activități a MedLife din ultimii 20 de ani, de când se află direct la cârma companiei. „Nu cred că aș face foarte mult diferit pentru că am avut și mult noroc să pornim atunci când trebuie. Cu siguranță aș face un spital în loc de patru în București, este bine să ai totul într-un singur loc, să ai capacitatea de identitate de brand, de locație. Logistic și organizatoric ne-ar fi fost mai ușor”, a precizat Mihai Marcu. Tototdată, el crede că putea profita mai mult de anumite oportunități de a cumpăra businessuri din țară, chiar dacă grupul avea deja o prezență puternică în anumite zone. Strategia președintelui MedLife a urmat dezvoltarea la nivel național, mai ales în zonele unde nu avea o amprentă puternică. Acest lucru a dus la „pierderea unor businessuri”, menționează Mihai Marcu. În final, obiectivele pentru MedLife au fost însă atinse. Și ieșirea din granițele țării, lucru care s-a întâmplat în 2019, după achiziția unui jucător din Ungaria, putea să se întâmple mai devreme, crede reprezentantul MedLife. „Poate că trebuia să ieșim din țară mai devreme, acum cinci-șapte ani. Acum 10 ani am avut o tentativă de a intra în Belgrad pe care am ratat-o. Contează mult strategia, dar și să prinzi momentul bun. În Serbia cred că trebuia să fi fost prezenți, deja cu ceva timp în urmă poate și cu un laborator în Bulgaria acum 10 ani”, a completat Marcu. Referitor la piața din Ungaria, activitatea MedLife este una bună, deși piața este mult mai mică față de România. MedLife a fost prima companie din România, din domeniul sănătății, care a trecut granițele țării și a cumpărat un business peste hotare. „Piața medicală privată din România este egală cu cea a tuturor vecinilor la un loc, este de departe cea mai dezvoltată din regiune. Piețele medicale de servicii private din Ungaria, Serbia, Ucraina, Moldova la un loc cred că sunt cât MedLife sau puțin mai mult”, a adăugat Mihai Marcu.

Natalitatea, o problemă imperativă. Principala provocare pe care președintele MedLife o vede în viitorul României ține de natalitate, de faptul că tinerele familii nu mai sunt încurajate să crească mai mult de un copil. Acest lucru, pe fondul unei îmbătrâniri masive a populației la nivel european, va crea dezechilibre puternice în societate, dar mai ales în economie. Iar măsurile trebuie luate imediat pentru a opri curba accelerată spre scăderea populației, crede el. „Cred că grija ministrului sănătății și al muncii ar trebui să fie să stea la masă și să înțeleagă că dacă nu încurajează fetele tinere să nască nu vom avea despre cine să vorbim în 50 de ani. Aceasta este, de fapt, problema cea mare. Cred că preocuparea sistemului medical ar trebui să fie cea legată de natalitate masivă pentru că nu o să aibă cine să ne țină la pensie. Sistemul de sănătate va vindeca mai multe boli, oamenii vor trăi mai mult, dar nu va avea cine să ne plătească pensiile și cine să ne ducă la doctor”, susține Mihai Marcu. El a dat exemplul societății franceze, care a încurajat politica celor trei copii, iar mamele acestor copii aveau bonă, tabără pentru cei mici, transport gratuit și rămâneau în acest mod și active în câmpul muncii. „Problema natalității este și una economică severă, nu numai una socială. Este o problemă medicală, n-are cine să ne îngrijească, una socială pentru că nu apucăm să ne dezvoltăm și una economică pentru că nimeni nu investește într-o țară cu declin demografic. Ministerul Sănătății, împreună cu tot guvernul, are o responsabilitate majoră, direct legată de demografia acestei țări. O societate nu e sustenabilă în momentul în care scăderea populației este foarte abruptă”, a mai completat președintele MedLife. În plus, măsurile de creștere a natalității trebuie să fie completate și de o viziune îndreptată spre viitor, spre tehnologii, genetică, elemente care vor schimba viața și modul în care se face medicină în câțiva ani. Soluția pentru a face medicina mai eficientă, în viziunea lui Mihai Marcu, este ca spitalele mici să devină centre de tranzit către unități mari, multidisciplinare. Iar miza pentru autorități este să convingă medicii să acopere cu asistență medicală câteva sate, astfel încât oamenii să aibă acces la zona de prevenție, înainte de a ajunge la spital.

Un exercițiu de imaginație pentru autorități

După măsurile de creștere a natalității, președintele MedLife s-ar concentra pe scăderea ratei de mortalitate din cauze prevenibile, indicator la care România este în prezent pe primele locuri în Europa.  „Sunt matematician, deși provin din familie de doctori, așa că m-aș gândi matematic la faptul că trebuie să te uiți la diferențele mari de mortalitate dintre România și Occident. Românii încă mor mai degrabă de atac cerebral și atac de cord sau de boli cardiovasculare, decât de cancer”, a observat Mihai Marcu. El crede că prevenția ajută sistemul de sănătate și dintr-o perspectivă economică, pentru că ar duce la scăderea costurilor. Ce ar trebui să facă statul? „Mutarea pe ambulatoriu este inevitabilă și este principalul apanaj al unor politici de sănătate. Totuși, ministrul sănătății nu poate face politici singur, ci împreună cu Ministerul Finanțelor, al Muncii, al Educației”, a adăugat președintele MedLife.

Ce urmează pentru MedLife? Grupul MedLife a raportat afaceri de 529 milioane de lei în primele trei luni din 2023, în creștere cu 26% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate de companie pe bursă. Cel mai mare ritm de creștere la nivel de trimestru în 2023 a fost înregistrat de divizia de clinici, care a avut vânzări cu aproape 50% mai mari în primele trei luni din 2023 comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Aproape 200 de milioane de lei din businessul total al grupului au fost obținute din rețeaua de clinici a MedLife. Un ritm semnificativ de creștere l-au înregistrat și diviziile de stomatologie și spitale, cu peste 26% creștere fiecare în perioada menționată. MedLife se uită în continuare spre achiziții, după ce în 2022 a avut un an extrem de dinamic, cu 20 de proiecte de dezvoltare și extindere. „Acum ne interesează, mai degrabă să deschidem noi organic, să cumpărăm clinici în orașele în care nu suntem prezenți – Satu Mare, Baia Mare, Bistrița, Buzău și Tulcea. Fie vom deschide în următorii doi ani, fie vom cumpăra acțiuni ale unui partener local care să știe foarte bine piața”, a precizat Mihai Marcu. Craiova și Timișoara sunt zonele unde grupul va accelera dezvoltarea, iar prezența în Arad, Brașov sau Sibiu va fi consolidată. Ca planuri de viitor, ambițiile președintelui MedLife urmăresc intrarea mai puternică în Iași și Constanța.   

Istoria MedLife

1996
Apărea prima clinică MedLife din Capitală, pornită de medicul Mihaela Cristescu;

1999
A fost înființat primul laborator propriu de analize și investigații paraclinice; Anul 2002 a fost marcat de extinderea serviciilor medicale;

2004
Compania lansa conceptul de hiperclinică, în care integra servicii medicale în același spațiu și începea extinderea în Capitală;

2006
MedLife atrăgea primul acționar mare în companie – IFC, divizia de consultanță și investiții a Grupului Băncii Mondiale;

2007
Apărea primul spital MedLife în București – Life Memorial Hospital;

2008-2015
MedLife s-a extins puternic în toată țara, atât cu unități noi, cât și cu divizii noi de business;

2016
Au fost două evenimente marcante – achiziția unui pachet din Dent Estet și listarea la Bursa de Valori București, cea mai mare listare a unei companii private de până atunci și prima din domeniul sănătății;

2019
A venit cu o altă premieră – ieșirea în afara țării prin achiziția unei clinici în Ungaria;

2020
Compania a mizat puternic pe cercetare, într-o perioadă de criză majoră a sistemului sanitar generată de pandemie;

2021 și 2022
A continuat investițiile și achizițiile, adăugând noi companii în portofoliu.