De ce ultimele alegeri reprezintă o victorie amară pentru Angela Merkel

Adresându-se celor din partidul său, Merkel a recunoscut că ultimii patru ani au fost dificili. Cu toate acestea, partidul a reușit să obțină rezultatul dorit: au câștigat alegerile. Dar povestea acestor alegeri nu aparține Uniunii Creștin-Democrate (CDU), ci unui partid care a reușit ce nu mai reușise nimeni de la al doilea război mondial încoace. Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat 13% din voturi, fiind primul partid de extremă dreapta care intră în parlamentul german în ultimii 60 de ani. ”Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliție împotriva noastră“, a transmis Angela Merkel, după ce formațiunea pe care o conduce a obținut 32% în scrutinul legislativ.

Alegerile au mai adus o noutate: pentru prima oară din 1950 încoace, șase partide au intrat în parlament, în vreme ce principalele două forțe politice – CDU și SPD (Partidul Social-Democrat, condus de fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz) – au obținut rezultate dezamăgitoare.

Este destul de clar că alegerile nu au avut legătură cu economia – dacă ar fi avut, cele două partide care au condus Germania în ultimii patru ani ar fi trebuit să câștige detașat. Economia Germaniei merge bine, PIB-ul crește an de an, șomajul este la un nivel extrem de scăzut, iar încasările de taxe depășesc cheltuielile bugetare.

Cinci milioane de germani erau șomeri când Angela Merkel a devenit cancelar, în septembrie 2005, cei mai mulți de la marea criză economică din anii 1930. însă, în timpul mandatelor Angelei Merkel, șomajul a scăzut puternic. Costurile forței de muncă au crescut într-un ritm mai puțin intens în Germania decât în multe alte economii avansate, stimulând competitivitatea. Această situație a adus exporturile germane până la nivelul de 46% din Produsul Intern Brut, procent de patru ori mai mare decât în Statele Unite. Iar valoarea scăzută a monedei euro a făcut firmele germane și mai competitive.

”În timpul mandatelor cancelarului Angela Merkel, economia Germaniei s-a transformat dintr-una dintre cele mai vulnerabile din Europa într-o superputere economică. în pofida unor efecte ale crizei financiare globale și ale crizei zonei euro, venitul pe cap de locuitor în Germania a crescut mult comparativ cu cel al partenerilor europeni“, comentează Tom Fairless într-un articol publicat de The Wall Street Journal sub titlul ”Provocări pentru economia Germaniei: după o relansare puternică în timpul mandatelor Angelei Merkel, economia este vulnerabilă în fața schimbărilor globale“.

SCHIMBĂRI ÎN PEISAJUL POLITIC

După aflarea rezultatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat intenția de a trece în opoziție. însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia sa, exprimând speranța prelungirii coaliției guvernamentale. Mai exact, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opțiune decât să treacă în opoziție ”pentru a apăra democrația de cei care exprimă dubii asupra ei și o atacă“. Răspunsul cancelarului a venit prompt: ”Am auzit anunțul SPD, dar, totuși, trebuie să menținem contactele. Cred că toate partidele au responsabilitatea de a se asigura că vom avea un guvern stabil“, a afirmat Merkel.

Așa cum era de așteptat, rezultatul alegerilor a influențat și moneda unică: euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari. ”Investitorii vor urmări anunțurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativa pentru Germania nu este doar naționalistă, ci este și împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură“, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant al Asia FX și Barclays Bank.

Succesul partidului Alternativa pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care au votat cu AfD să fie recâștigați de formațiunile moderate. ”Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de dificilă, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale“, a afirmat Angela Merkel. întrebată dacă politicile Berlinului vor fi afectate de reprezentanții pe care formațiunea eurosceptică și xenofobă AfD îi va avea în Bundestag, ea a declarat că partidele care sunt capabile să formeze coaliții vor căuta soluții: ”Sigur că există disensiuni, dar AfD nu va avea nicio influență“, a mai spus Merkel.

Oamenii de rând sunt însă speriați de rezultatul partidului extremist: ”Sunt ca naziștii lui Hitler“, a declarat un votant celor de la BBC. ”M-am născut în 1939 și sunt un copil al războiului. Am crescut în ruine și acum văd ce se întâmplă – sunt niște criminali. Am votat mereu CDU și o vreau la putere pe Angela Merkel.“ După anunțarea rezultatelor, oponenții AfD au ieșit pe străzile mai multor orașe din Germania, inclusiv Berlin, pentru a protesta față de succesul partidului. Peste 700 de persoane s-au strâns, duminică seara, în zona Alexanderplatz din Berlin, iar protestatarii au strigat sloganuri precum: ”Rasismul nu este o alternativă“, ”AfD este o grupare de rasiști“, ”Naziștii afară“, ”Tot Berlinul urăște AfD“. Proteste spontane au avut loc și în alte orașe, precum Köln, Hamburg, Frankfurt, München sau Leipzig. La Köln s-au strâns aproximativ 400 de manifestanți care au plecat în marș pe străzi purtând un banner pe care scria: ”Cine tace este complice“.

O reacție extrem de virulentă a venit și din partea lui Pierre Moscovici, comisarul UE pentru afaceri economice, care s-a declarat șocat de rezultatul obținut de formațiunea de extremă dreapta în scrutinul parlamentar german. ”Ajungerea formațiunii Alternativa pentru Germania în Bundestag este un șoc și generează dubii în societatea germană. Democrația germană este puternică acum, situația nu se poate compara cu cea din 1933“, a declarat Moscovici.

CE ESTE AFD ȘI CINE ÎL REPREZINTĂ?

Fondat în 2013 ca un partid eurosceptic, AfD și-a schimbat în mod subtanțial discursul către imigrație și islam. Liderii partidului au făcut declarații radicale în timpul campaniei, ridicând semne de întrebare referitor la doctrina organizației.
AfD se află în aceeași familie politică ca Frontul Național din Franța sau Partidul Libertății din Olanda, condus de controversatul Geert Wilders. Chiar și Nigel Farage, fost lider al Partidului Independenței Marii Britanii (UKIP), a participat la campania celor de la AfD.

Chiar dacă există de doar patru ani, partidul a trecut prin mai multe schimbări la vârf; cei mai cunoscuți lideri sunt Alice Weidel, Alexander Gauland și Frauke Petry. Cea din urmă a surprins însă pe toată lumea a doua zi după alegeri, anunțând că se retrage din partid. Frauke Petry, copreședinte al AfD, și-a motivat decizia afirmând că în interiorul partidului există diferențe mari de opinie. în ultimele luni, Petry a fost tot mai marginalizată de ceilalți lideri ai partidului.

Cu toate acestea, în Saxonia, regiunea de origine a lui Petry, AfD a avut un success deosebit, iar ea și-a asigurat un mandat de parlamentar. Petry a afirmat că vrea să pregătească partidul pentru a fi capabil să guverneze din 2021, însă majoritatea liderilor AfD au afirmat clar că prioritatea lor este să rămână în opoziție și să acționeze fără limite din această postură. ”Un partid anarhic poate avea succes în opoziție, însă nu poate fi credibil în ochii alegătorilor pentru a guverna“, a declarant Petry în cadrul unei conferințe de presă.

Alexander Gauland, un avocat în vârstă de 76 de ani, este un lider care a intrat în atenția publicului după un comentariu rasist la adresa fotbalistului de culoare Jerome Boateng. ”Toată lumea îl place ca fotbalist, dar nu ar vrea să îl aibă ca vecin“, a spus Gauland.

Succesul celor de la AfD a venit ca urmare a modului în care ei au contestat decizia cancelarului Merkel de a permite accesul a peste 1,3 milioane de imigranți și refugiați, majoritatea din Orientul Mijlociu, începând cu anul 2015. AfD a întărit teama unora vizavi de islam, cerând chiar o comisie care să ancheteze dacă Angela Merkel a încălcat legea.

Începând cu 2015, așadar, AfD a transformat problema imigranților în tema centrală a platformei partidului. Subiectul a avut un mare succes mai ales în estul Germaniei, în fostul RDG, chiar dacă majoritatea celor intrați în țară s-au stabilit în partea vestică.

AfD a cerut reintroducerea controlului la granițe și închiderea acestora pentru cei aflați în afara Uniunii Europene. Frauke Petry a declarat chiar că poliția ar trebui să aibă dreptul de a îi împușca pe cei care încearcă să intre ilegal în țară.

CE URMEAZĂ PENTRU GERMANIA?

Dacă SPD va continua să refuze negocierile, partidul Angelei Merkel va trebui să încerce formarea unei coaliții guvernamentale cu alte partide mai mici. Prin urmare, sunt șanse mari ca Germania să fie condusă în următorii ani de o coaliție ”Jamaica“, numită după culorile prezente pe siglele partidelor implicate: negru de la CDU, galben de la partidul liberal FDP și Partidul Verzilor.

Este o coaliție inedită și mai ales una care nu a mai fost testată. Există o înțelegere între aceste partide la nivel local, în regiunea Schleswig-Holstein, dar trecerea la nivel național va aduce numeroase obstacole.

Chiar dacă alegerile din septembrie au generat un spectru politic pe care puțini îl anticipaseră, semnalul transmis către restul Europei este unul pozitiv. Este adevărat că AfD a reușit să intre în parlament, dar victoria a revenit uneia dintre cele mai vocale susținătoare a construcției europene. Alegerile din Franța au dat semnalul că mișcările eurosceptice nu au încă forța de a amenința Uniunea, iar cele din Germania au confirmat acest lucru.