De ce se încăpățânează Erdogan să împingă în jos dobânzile, deși doar scumpirea creditului mai poate domoli o inflație scăpată de sub control

Inflația este o problemă peste tot, însă în Turcia rata acesteia se situează la un nivel uriaș, de 73,5%, și nu se întrevede niciun fel de temperare. Totuși, președintele turc Recep Tayyip Erdogan insistă pe menținerea dobânzilor la un nivel scăzut, scrie Deutsche Welle.

Salim Dermitas, care lucrează de ani întregi în Ankara ca șofer în transportul public, spune că nu a mai asistat la o creștere atât de uriașă a inflației de decenii. „Nu vrem să ma­jorăm prețurile biletelor. Oamenilor le este greu deja să le plătească“.

Pe 13 iunie, prețurile biletelor pentru trenurile expres au fost majorate pentru a patra oară în acest an, stârnind nemulțumirea oameni­lor. În ianuarie, o călătorie din Ankara până în Istanbul costa 84 de lire, iar acum costă 195, aproximativ 11 euro.

Inflația din Turcia a atins oficial 73,5% în mai, cel mai ridicat nivel din 1998. Potrivit experților grupului independent ENAG, inflația este însă mult mai ridicată, probabil mai aproape de 160,8%.

Economia Turciei trecea prin vremuri tulburi cu multă vreme înainte de războiul din Ucraina, însă din februarie criza s-a adâncit. E­forturile guvernului nu au avut niciun efect. Salariul minim de exemplu a fost majorat dramatic, dar nu a reușit să țină pasul cu inflația.

Mulți turci se confruntă cu te­meri existențiale foarte reale. Exper­ții financiari dau mare parte din vină pe banca centrală a țării, spunând că nu acționează independent și că po­liticile sale privind dobânzile contri­buie semnificativ la creșterea infla­ției. Murat Birdal, economist la Universitatea din Istanbul, spune că se așteaptă la rate ale inflației al­cătuite din trei cifre până la finalul anului.

Banca centrală nu și-a înăsprit politica monetară, respectând politi­cile lui Erdogan. Președintele turc sus­ține că inflația este rezultatul do­bânzilor ridicate, iar recent și-a rei­terat angajamentul de a nu permite majorarea dobânzilor.

Erdogan speră că politica dobân­zilor scăzute va atrage investitori străini, dând economiei locale un impuls extrem de necesar.

În ultimă instanță, președintele turc are în minte un obiectiv suprem, acela de a fi reales în 2023.

Erdogan înțelege foarte bine ce impact poate avea inflația asupra rezultatelor elec­torale: Acesta a pus bazele partidului său AKP în timpul unei crize politice și economice în 2001, când inflația se situa la aproape 70%.

Un an mai târziu, AKP câștiga o majoritate răsunătoare în alegerile parlamentare și-l catapulta pe Erdogan pe scenă drept un reformator promițător. La acea vreme, alegătorii au penalizat partidele de guvernământ pentru rolul jucat în criză.