De ce să te faci inginer? Merită?

Are sens, merită să te faci inginer?

Dacă pui în balanță anii de școală, anii de studiu, cursurile de fizică, de matematică, de chimie citite și răscitite etc., versus salariile din piață și în cât timp ajungi acolo, nu știu dacă răspunsul ar fi extrem de pozitiv. La finalul lunii iulie, Ziarul Financiar a publicat o analiză legată de piața salariilor pentru ingineri. Cele mai mari salarii sunt în IT, metalurgie, chimie, auto, energie, în schimb cele mai mici salarii pentru ingineri sunt în industria alimentară sau industria textilă. Așa spun datele furnizate de platforma de recrutare online BestJobs. Când vezi cifrele din analiză și mai ales unde sunt salariile după zece ani de muncă într-un anumit domneiu, îi înțelegi pe cei care termină o facultate tehnică, au o diplomă de inginer, dar apoi preferă să fie agenți de vânzare în domenii care nu au legătură cu facultatea pe care au terminat-o, unii chiar preferă să se facă șefi și să câștige repede 2.000-3.000 de euro pe lună, alții chiar ajung șoferi pe Uber, alții ajung în marketing. Companiile se plâng de lipsă de ingineri, se plâng de calitatea celor care tocmai au obținut o diplomă de inginer, se plâng de cunoștințele pe care nu le au și de care compania ar avea nevoie.  Anul trecut, Mircea Costoiu, rectorul Politehnicii București, spunea într-o conferință ZF/Liberty că anual universitatea livrează pe piață 3.500 de ingineri din toate domeniile, iar companiile vin cu cereri de 25.000 de ingineri. Pentru că se nasc mai puțini copii, pentru că încep mai puțini copii școala, pentru că termină mai puțini copii școala, pentru că cei care intră la liceu sunt mult mai puțini din numărul celor care au fost în gimnaziu, pentru că numai jumătate dintr-o generație intră în bacalaureat, pentru că astfel la facultate ajung din ce în ce mai puțini copii, finalul este același. Vor fi mai puțini ingineri, vor fi mai puțini profesori, vor fi mai puțini medici, vor fi mai puțini economiști, vor fi mai puțini avocați (oricum sunt prea mulți). Sigur, dar sigur, vom avea mai mulți absolvenți de facultăți și școli care îți asigură intrarea în politică. Fără să fi trecut pe la Colegiul Național de Apărare, parcă nu ai nicio șansă să prinzi un post mai bun. Dar economia are nevoie și de ingineri care să construiască ceea ce este de construit. Ca să trecem de la 300 de miliarde de euro la un PIB de 600 de miliarde de euro, ne trebuie mai mulți ingineri. Nu știu de unde îi vor găsi companiile, pentru că aceștia nu pot fi înlocuiți de muncitorii asiatici, dar știu că vom avea nevoie de ingineri. Dacă dăm puțini timpul înapoi, companiile, multinaționalele, marile organizații ale investitorilor străini s-au opus ca guvernul să impună în piață un salariu minim superior celor care au studii superioare. Cu chiu, cu vai, s-a acceptat un salariu minim superior, dar diferența față de salariul minim a fost „de o bere”.  Pentru că nu se pricep la economie, pentru că nu îi interesează cum va evolua economia României și mai ales unde trebuie să ajungă, guvernele, indiferent de numele lor și de cine a fost la Palatul Victoria, nu au avut politici publice care să încurajeze copiii să-și dorească să termine liceul, să se ducă la o facultate tehnică și să devină ingineri. Numai companiile din IT au avut politici proprii, private, prin care au avut grijă să-și asigure forță de muncă în domeniul lor atât prin programele de internship, prin prezența constantă în facultăți, cu cele mai interesante noutăți din domeniu, și nu în ultimul rând cu ofertele financiare puse pe masă. Poate în domeniul energetic au mai fost programe private care s-au apropiat de cele realizate în industria IT. În celelalte sectoare companiile, atât cele românești cât și multinaționalele, nu prea au avut politici agresive, într-un sens pozitiv, în privința urmăririi și atragerii tinerilor care urmează o facultate tehnică din domeniul lor. Diferențele salariale între cei din IT și ceilalți sunt destul de mari.

Mă îndoiesc că în industria alimentară un inginer poate avea 10.000 de euro net pe lună, cum sunt poziții în industria de IT. Până la urmă, fiecare companie își gestionează resursa umană așa cum poate, oferă salariile din piață și așteaptă o minune de la stat. Pe cei de la stat nu îi interesează această problemă legată de cei care termină o facultate, ce se întâmplă cu ei după, unde se angajează, dacă rămân sau nu în țară și nu în ultimul rând cât câștigă. În mod normal, guvernul ar trebui să introducă politici publice, chiar și sectoriale, în care cei care au studii superioare să înceapă cu un salariu mult mai mare, care să depășească sigur 1.000 de euro și care să ajungă chiar în doi ani la 1.500 de euro net pe lună. Pentru a proteja creierele, guvernul trebuie să vină cu programe salariale pe sectoare, care să încurajeze copiii să-și dorească să termine o facultate, să devină ingineri, să rămână în România. Și asta nu se poate face decât prin impunerea în economie și către companii a unor salarii minime care să fie cu mult peste salariul minim pe economie, pe care l-ar primi cineva fără școală.

Dar cine să facă acest lucru?

Când veți avea nevoie de ingineri și nu-i veți găsi printre asiatici, să vă întrebați ce ce România nu mai produce ingineri.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)