De ce să plătești mai puțin când poți să plătești mai mult?

Toți cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.

Drept compensație către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în mașină, șoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.

Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piața de taxiuri din întreaga lume, o piață controlată local de baronii orașelor.

Nu ai nevoie de licență, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autoritățile locale, nu stai după taximetriști, ci stai după o aplicație, pe care o poate descărca și instala oricine.

De partea cealaltă, oricine cu o mașină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicația, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.

În loc să vadă cum Uber câștigă teren și este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din București, ce face primarul sub presiunea tradiționalelor firme? „Să scoatem Uber din piață” – este răspunsul.

Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanță, norme etc.

În timp ce  Uber este scos din piață, celelalte companii de taximetrie au majorat prețurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creșteri de prețuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor orașului și care are un preț mai mic.

Discuția acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii și care reușesc pentru o bună perioadă
de timp să ofere servicii mai bune și mai ieftine.

În loc ca autoritățile să încurajeze apariția acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiționale, care au acaparat piețele, din toate domeniile de activitate, discuțiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislație învechită și depășită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.

Dacă ne uităm puțin în alte sectoare, vedem cum pe același model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preț pe care să ți-l poți permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la prețuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică și tehnologie.

Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiștilor, în afara hotelurilor, care au prețuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câștigă și cel care închiriază apartamentul, și turistul, și compania de tehnologie care deține aplicația.

Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să își permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum și toată lumea a avut de câștigat, chiar și marile companii tradiționale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.

Google și Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informații – în primul caz – și acces la o comunicare instantanee între oameni – în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îți afișezi propriile poze pe Facebook, să arăți ce faci, unde ești, să îți dai cu părerea despre oricine și despre orice și să primești share-uri și like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc și la serviciu. Acum, ce gândești este liber.

Apple a rupt piața cu toate produsele lui, trimițând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.

În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puțin baronii care își apără teritoriile.

Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrățișat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislațiile se vor adapta trendurilor.

Pe un client prea puțin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă șoferul are licență sau nu. Tot ce știe este că, în București cel puțin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradițional (exact cât îți cântă în telefon melodia Cristaxi), mașina este mai curată, șoferul este mai civilizat pentru că știe că ai unde să-l reclami și, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai lași 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îți spune că nu are rest și te trimite în ploaie să îi dai mărunt.

Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecați, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, și plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% față de prețul cursei.