De ce restaurantele vechi, cu istorie, atrag mai mulți clienți decât localurile noi și cum a devenit trecutul un avantaj de business în România

Există o masă la Hanu’ lui Manuc la care s-a semnat, în 1812, Pacea de la București. Tratatul care a pus capăt războiului ruso-turc și a trasat, pentru câteva decenii, soarta sud-estului Europei. Oamenii care au semnat documentul acela au mâncat, probabil, stufat de miel și au băut vin din același ulcior de lut cu care hanul își servea în mod curent oaspeții. Nu știau că fac istorie.

Două secole mai târziu, pe aceeași Stradă Franceză, restaurantul servește miel caramelizat și musaca într-o curte cu arcade care a văzut negustori, căruțași, diplomați, ofițeri și simpli trecători. Locul s-a schimbat foarte puțin. Lumea din jur, enorm. Și totuși oamenii continuă să aleagă locuri ca acesta. Motivul e mai simplu și mai greu de fabricat decât orice concept: nostalgia.

Conform GWI (Global Web Index), generația Z este astăzi cea mai nostalgică generație din ultimele decenii: 15% preferă să se gândească la trecut mai degrabă decât la viitor, iar 37% se declară nostalgici față de anii ‘90, o decadă în care mulți dintre ei nici nu se născuseră. Cercetătorii explică fenomenul simplu: oamenii trăiesc emoțional epoci pe care nu le-au trăit direct, prin muzică, estetică și povești moștenite din generații anterioare.

Raportul Edelman Trust and Authenticity Barometer din 2026, care a chestionat 31.000 de consumatori din 17 țări, arată că 76% asociază brandurile cu rădăcini istorice cu un nivel mai ridicat de încredere, iar cele cu peste 20 de ani de tradiție care își invocă activ propria istorie sunt percepute semnificativ mai credibile decât cele care nu o fac.

Ieșirile în oraș țin de un comportament asociat clar cu tinerețea, în timp ce vacanța la un resort se leagă mai degrabă de maturitate. „Pentru fast food, pub-uri, cluburi, evenimente, segmentul tinerilor are o importanță disproporționată. Numeric, tinerii sunt tot mai puțini în România. Ca putere de cumpărare, stau și mai prost pentru ca natalitatea este foarte scăzută în familiile cu o situație financiară bună.

Adică majoritatea tinerilor din GenZ au venit pe lume în familii cu dificultăți materiale și știm cu toții care este nivelul real de efort al societății pentru a-i ridica pe acești copii”, declară , fondator, Destinația Anului, cea mai importantă competiție din turismul românesc, considerată simbolic drept „Oscarurile” turismului din România. Astfel, explică el, horeca este o piață în scădere, dependentă de copiii din familii cu venituri peste medie. „Ca business pentru a avea succes intr-o astfel de piață, trebuie să fii excepțional. Există și astfel de exemple.”

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL