De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

“Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienților la tratamente datorită prețului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, președintele Asociației Medicines for Europe, asociație reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediții a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice și biosimilare a României, care a adus la aceeași masă companii farmaceutice, politicieni, specialiști în sănătate, organizații de pacienți și lideri de opinie pentru a dezbate și a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piața locală, a atras recent atenția că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piață în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiștilor acest trend va continua.

„Ceea ce am învățat din experiența în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ține de accesul la medicamente, cât și din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susținută și de autorități”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-și promoveze produsele așa cum o face cea a medicamentelor originale.

Președintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania și Franța, țări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, piețele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autoritățile au un rol activ în susținerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele țări care nu au sisteme eficiente de susținere a genericelor se numără și România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinței celor doi reprezentanți ai guvernului – prim-ministrul și ministrul sănătății – să îndepărteze barierele din calea genericelor și să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

Pe de altă parte, reprezentanții industriei afirmă că piața farma locală are de câțiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creșteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greșită, iar reprezentanții guvernului au recunoscut acest lucru. Discuția continuă de șase ani și nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuțiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităților pentru a plăti măcar un clawback diferențiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puțin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susține acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creștere și nepredictibil descurajează investițiile în medicamentele generice și aducerea altora noi pe piața românească. Și având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat și autoritățile să se implice „într-un fel sau altul”.

Președintele AMPGR se declară optimist în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții guvernului, însă în ce privește concretizarea discuțiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferența de la vorbe la fapte”.

O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidențiată de președintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuiește suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienți bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populației”, explică Glinka.

Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creștere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creșteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferența față de țările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor și al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaște, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autoritățile nu fac nimic, populația se va revolta”, explică Glika.

Nu la fel de încrezător este și Adrian Grecu, președintele APMGR, care preferă să se abțină de la predicții pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autoritățile, să definească ei viitorul industriei și al sistemului de sănătate și poate pe această bază pot să construiesc și eu un model”, conchide Adrian Grecu.