De ce nu va deveni România niciodată o țară de chiriași?

„Mi se pare că nu prea merită să îți iei casă, apartament când ești tânăr, poate la 40 de ani, dacă voi avea familie, dar dacă sunt tânără și sunt doar eu cu mine, mi se pare că e o bătaie de cap să ai un apartament sau o casă. Apoi, dacă te muți, trebuie să îți bați capul cu locuința respectivă, să o închiriezi, să o vinzi, iar dacă îți schimbi serviciul, cel mai ușor este să îți găsești o chirie lângă serviciu”, îmi spune Mara, o elevă de 17 ani, la un liceu cu predare în limba engleză, care a venit la noi în practică pentru câteva săptămâni. Mara pare să susțină ideea celor de la Forty Management, care și-au propus să dezvolte în România un ansamblu mixed-use imens, practic un minioraș, undeva în spatele Casei Presei din București, care să fie destinat exclusiv închirierii, chiar dacă vorbim despre un număr mare de apartamente, de peste 400.

„Piața imobiliară din România este în plină dezvoltare, deși ni se pare că este un boom imobiliar uriaș, încă suntem cu mult în urma țărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei și această fază de maturizare ne va duce către crearea unei piețe de închirieri. În momentul de față, România, care are un procentaj uriaș de proprietari, de peste 95%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinși că printre altele vom reuși să aducem și această noutate în piață“, a spus Florin Suicescu, director operațional al Forty Management, în cea mai recentă ediție a emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, moderată de mine, referindu-se la unul dintre obiectivele mari ale Central District Lagoon City. Într-adevăr, chiar și în ultimele luni, interesul pentru chirii pare să fi crescut. Potrivit datelor de la Storia.ro, românii au vizualizat cu 14% mai multe pagini cu anunțuri imobiliare și au făcut cu 3% mai multe contactări comparativ cu luna aprilie (contactările sunt interacțiunile între chiriași și cei care publică anunțuri de închiriere pe platformă). Prețurile solicitate pentru chirii au crescut, în medie, cu 16% de la un an la altul.

„M-aș muta oriunde, acum că lucrez de acasă, doar să fie frumos”, îmi spune o altă cunoștință, în căutarea unei locuințe de închiriat, care să fie nouă, spațioasă, în principiu să aibă toate caracteristicile unei locuințe în care să îți facă plăcere să stai 90% din timp  și al cărei preț a ajuns să depășească 700 de euroĂTVA (circa 900 de euro), chiar dacă vorbim despre în jur de 55 de metri pătrați în două camere, în Capitală (nici măcar central). Prețul chiriilor este în creștere, trendul românilor care închiriază, la fel (unul dintre motive ține de faptul că cei interesați de cumpărarea unui apartament sunt într-o stare de expectativă acum) – însă România nu va deveni niciodată o țară majoritar de chiriași – asta pentru că, în primul rând, foarte puține piețe au ajuns acolo. Gabriel Blăniță, asociate director în cadrul Colliers România, îmi spune că acest lucru este „foarte improbabil, spre imposibil”, având în vedere că puține țări europene, fie ele și vestice, cu prețuri uriașe când vine vorba de tranzacții imobiliare, sunt într-o astfel de situație în afară de Elveția și Germania, în toate celelalte țări suntem majoritar proprietari). La nivelul UE, media este de 70% proprietari, 30% chiriași, iar în cazul românilor, care conduc clasamentul în materie de procentajul de proprietari, statistica spune că 95% dintre locuințe sunt deținute de ei, iar 15% din cei care fac parte din populația 18-55 de ani, din orașele mari, stau în chirie.

Pe termen mediu și lung, potrivit previziunilor Colliers însă, vom tinde înspre 25-30% procentaj al populației care va sta în chirie. Pe de altă parte însă, rata unui credit ipotecar a ajuns să fie întrecută cu mult de aceste prețuri la chirii (iar conceptul că dai bani pentru ceva al tău este unul care va mai persista în mentalitatea noastră – chiar dacă ceva al nostru ne va da mai multă bătaie de cap). În România, în general, oamenii își doresc să devină proprietari de locuințe. Această mentalitate este înrădăcinată în istoria și cultura țării, iar achiziționarea unei case este adesea considerată un obiectiv important în viață. Apoi, în România, legislația și sistemul juridic oferă protecție proprietarilor și stabilește drepturi și obligații clare pentru chiriași. Odată cu modificarea ușoară a procentajului celor care aleg să stea în chirie însă, și cu maturizarea pieței, probabil se va schimba și genul de locuințe cumpărate de români: dacă în trecut tinerii sau părinții tinerilor obișnuiau să cumpere garsoniere în blocuri vechi, la oraș, doar ca ei să nu plătească o chirie, probabil că în viitor va evolua și trendul clădirilor dezvoltate exclusiv în scopul închirierii, care să le ofere acestora mai multă flexibilitate, mai mult confort, locuințe mai frumoase și servicii mai bune, similare unui hotel.

Iar la 40 de ani însă, când vor avea și familii, vor investi și în locuința mult visată, fără să schimbe anterior sau să închirieze trei apartamente, cum se întâmplă deseori acum. Dar, per ansamblu, românii vor visa mereu la locuința proprie. 

Ioana Matei este editor Business Magazin