De ce nu face România bani din turism?

 Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curții de Conturi, în urma auditului desfășurat la Autoritatea Națională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? “Incapacitatea factorilor decidenți din acest sector în a crea politici durabile”, lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar și achiziționarea de servicii la prețuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întrețin deficiențele unui sistem nereformat de atâția ani. Toate acestea în contextul în care “oferta turistică românească a încetat să evolueze” începând cu 1989, “devenind astfel neatractivă și necompetitivă pe piața internațională”.

În intervalul 2013-2015, inspectorii Curții de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Națională pentru Turism, instituția care implementează, printre altele, strategia națională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

“Auditul performanței fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienței, eficacității și economicității utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorității Naționale pentru Turism pentru dezvoltarea și promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obținut față de impactul scontat și a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.

Principala constatare? Faptul că “ANT are deficiențe la nivel de structură”. Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziții publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curții de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuțiilor, generând, astfel, blocaje instituționale, ȋntȃrzieri și sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluții “provizorii” care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituționale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curții de Conturi.

Ce ne arată cifrele

Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situație în care se găsește turismul românesc. Deși “pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei”, în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporția veniturilor generate de călătoriile internaționale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% față de Croația, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

Dacă ne uităm la evoluția 2008-2013, creșterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, “ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendință de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendință
de creștere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puțin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008″.

Cititi mai multe pe www.gandul.info