De ce nu au ieșit românii la vot? Voturile au rămas pe Facebook, urnele au rămas goale. Cine mai are nevoie să iasă la vot după atâtea dezbateri pe social media?

După cum ne-am obișnuit în ultimii 6 ani, fiecare vot reprezintă o nouă surpriză. Marea întrebare înainte de noile alegeri este ”care va fi surpriza”, nu dacă aceasta va exista. Iar marele generator de ”neașteptat” este prezența la vot. Cu cât aceasta este mai scăzută, cu atât rezultatele aparent evidente devin dezamăgiri, iar lipsa de șanse devine realitate. 

La alegerile de anul acesta au fost două mari surprize: una dintre ele generată de scorul uriaș al AUR și cealaltă de rezultatul obținut de PSD. Nimeni nu pare șocat însă de scorurile slabe înregistrate de USR-PLUS și PNL.

Nimeni nu contestă că PSD si AUR sunt marii câștigători ai acestor alegeri. Însă social media pare mereu surprinsă de rezultatele PSD-ului, pentru că în ”bulele” de pe grupurile de Facebook sau WhatsApp, înroșite de dezbateri electorale, niciodată nu se discută despre social-democrați ca o opțiune reală, ci doar ca un personaj negativ dintr-un serial cu extrem de multe sezoane.

În general, electoratul urban, vocal pe Internet, este un electorat de dreapta. Iar pe toate newsfeed-urile de Facebook, aproape exclusiv apar mesaje și comentarii anti-PSD, menținându-se iluzia că opțiunea politică s-a schimbat și că voturile nu se mai îndreaptă spre stânga.

Rezultatele reale însă arată contrariul. PSD a câștigat și în mediul urban, devansând USR-PLUS și PNL.

Este un efect similar cu ce se întâmpla în SUA, când în sondajele dinaintea alegerilor americanii nu spuneau că vor vota Trump, iar la final, scorurile reale arătau profund diferit. La fel și în România, cei din mediul urban care sunt votanți ai PSD nu vor spune niciodată asta răspicat, pentru că deja este atașată o ”stigmă socială”.

Surprinzător, cea mai mare campanie de ”reclamă” a PSD-ului a fost făcută chiar de PNL și USR-PLUS. Retorica anti-PSD, atât a președintelui Iohannis, care a fost până la urma unul dintre principalii promotori ai PNL, în ciuda rolului său constituțional de mediator imparțial, cât și din partea USR, au dus la șubrezirea încrederii electoratului de dreapta în discursul propriilor reprezentanți.

Alegerile parlamentare mereu au un aer conceptual, pe care anul acesta partidele nu au reușit să îl materializeze. E greu să convingi oamenii să renunțe la siguranța caselor, mai ales în pandemie, și să iasă să voteze o idee fără față. Sau cum s-a întâmplat acum, o retorică, împotriva unei idei, adică împotriva PSD.

Deși se argumentează că teama de pandemie sau frigul au reprezentat principala piedică în fața prezenței la vot, sentimentul general pare să arate că de fapt măsurile luate în ultima perioadă de guvern, lipsa liderilor puternici și lipsa unor platforme electorale credibile reprezintă de fapt motivele din spatele prezenței scăzute, aproape istorice – doar 31,84%.

La alegerile locale din septembrie, românii au ieșit pentru niște personaje. Au ieșit pentru cineva tangibil, cu care se puteau identifica, sau împotriva cuiva, pe care îl puteau vizualiza. O idee este mai greu de ”învins” decât un om.

A doua marea surpriză a fost AUR – partidul venit într-adevăr de nicăieri, care i-a luat prin surprindere pe toți. La fel cum era USR acum câțiva ani, un partid pe Internet, și AUR a venit acum cu o campanie făcută exclusiv online, și a câștigat extrem de mult teren într-un timp foarte scurt – 9% din voturi.

Partidul AUR și-a construit electoratul pe un gol lăsat de PRM, pe un curent naționalist, în linie cu mișcările politice de peste tot din Europa, unde partide naționaliste intră în Parlament. Cu un discurs conservator, AUR reușește să acopere în România o gaură ideologică, până acum lăsată fără reprezentanți în Parlament.

În condițiile în care lipsa puterii de convingere a partidelor și a liderilor devine tot mai evidentă în prezența la vot, poate că singura soluție pentru salvarea democrației reale, unde reprezentanții în Parlament să deservească opțiunea majorității nominale, ar fi digitalizarea sistemului.

Până atunci, vom continua să citim mii de mesaje pe social media care spun ”am primit ce meritam”, în timp ce voturile promise pe net rămân pe Facebook, iar discuțiile aprinse nu ajung la urne.