De ce își INJECTEAZĂ VEDETELE una dintre cele mai periculoase toxine de pe glob
Nu e ușor să intri în laboratorul din Irvine, California, în care compania Allergan produce Botox. Odată ajuns în recepție, trebuie să semnezi o declarație pe proprie răspundere prin care îți asumi potențialele efecte secundare ce pot apărea în 18-36 de ore: vedere dublă, dificultăți în exprimare, slăbiciune în brațe sau picioare sau chiar paralizia sistemului respirator.
Să presupunem că ați semnat documentul și intrați în clădire. Primul hol este plin de uși securizate cu cardul, în spatele lor aflându-se mai multe uși păzite de coduri sau paznici. După mai multe uși sau bariere de sticlă se află stațiile de lucru, închise în niște cuști de metal. Totul este supravegheat video, toate activitățile, măsurate și monitorizate; paznicii, aflați într-o cameră împânzită de ecrane, urmăresc orice element care intră sau iese.
Toate măsurile de securitate nu sunt însă impuse pentru a proteja rețeta Botox de ochii curioșilor, ci pentru că produsul-minune al celor de Allergan este produs cu una dintre cele mai toxice substanțe de pe Pământ.
Botox este derivat dintr-o toxină purificată din Clostridium botulinum, o bacterie ce se multiplică în medii precum cel din interiorul unei conserve cu carne stricată. Toxina este atât de puternică încât o cantitate mică poate sufoca o persoană, paralizându-i mușchii pe care îi folosește atunci când respiră. Toxina botulinică este considerată unul dintre cei mai puternici agenți de bioterorism, iar asta înseamnă că toate companiile care lucrează cu substanța trebuie să se supună regulilor impuse de Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC).
Un gram de toxină botulinică este suficient pentru producerea întregii cantități de Botox comercializate într-un an la nivel global. Pe de altă parte, un studiu publicat în 2001 subliniază că un gram de toxină botulinică, în formă cristalizată, poate ucide până la un milion de oameni. |n aceste condiții, este explicabil modul în care atât Allergan, cât și guvernul Statelor Unite păzesc spațiile de depozitare a substanței.
Acest nivel de securitate aduce însă și un efect comercial: Allergan are o cotă de piață de 90% pe segmentul neurotoxinelor utilizate în scopuri medicale și de 75% pe segmentul substanțelor folosite pentru uz cosmetic. ”Cât de des vezi o astfel de cotă de piață – și nu vorbesc doar de medicamente, ci în orice sector?“, se întreba David Pyott, CEO al companiei între 1998 și 2015. ”E ceva nemaiîntâlnit.“
|n Statele Unite se înregistrează, anual, sute de cazuri de otrăvire cu toxină botulinică; cazurile de deces sunt însă mult mai rare.
UN MEDICAMENT-MINUNE
În jurul anului 1820, un doctor german pe nume Justinus Kerner a publicat prima descriere amănunțită a simptomelor pe care el le-a numit ”Wurstgift“, adică otrăvire cu cârnați: dificultăți în a înghiți și în a respira. Ani mai târziu, un grup de muzicieni care cântau la o nuntă au suferit de paralizia mușchilor după ce au consumat șuncă; trei dintre ei și-au pierdut viața. În urma acelei tragedii, Emile Van Ermengem, profesor de microbiologie în Belgia, a identificat Clostridium Botulinum. Deși este creditat cu numele acordat toxinei, Ermengem s-a inspirat de la Kerner, derivând denumirea din cuvântul latin pentru cârnat: botulus.
Botoxul este creația a doi oameni de știință, Alan Scott și Ed Schantz, care s-au arătat interesați de toxină din cu totul alte motive. |n anii ’60 și ’70, Scott, de profesie oftalmolog, căuta un tratament pentru pacienții cu strabism. Schantz se concentra mai mult pe zona militară decât pe cea medicală, după ce purificase toxina la Fort Detrick, în cadrul programului american de dezvoltare a armelor biologice.
La acea vreme, controlul transporturilor de toxină botulinică era aproape inexistent; Schantz i-a trimis lui Scott toxina în formă cristalizată, folosind un tub de metal ca recipient. Cel din urmă a reușit să transforme toxina într-un produs farmaceutic, ridicând în jurul descoperirii sale compania Oculinum.
Medicamentul ce purta același nume ca și compania a fost aprobat pentru tratamentul strabismului în 1989. Allergan a cumpărat licența de la Scott doi ani mai târziu, schimbându-i după scurt timp numele în Botox. |ncă de la început, noii proprietari au abordat extrem de atent substanța, înțelegând efectele nocive pe care aceasta le-ar putea provoca. ”A fost o problemă încă de la început“, le-a povestit celor de la Bloomberg Gavin Herbert Jr., fost CEO și fiu al fondatorului companiei. ”Am început să producem cantități mici și să le transportăm cu un avion privat, având întotdeauna oameni de pază prezenți.“
Mitchell Brin, responsabil cu cercetarea la Allergan, a jucat un rol determinant în dezvoltarea medicamentului încă de la început. Casa lui arată ca un muzeu dedicat Botoxului, iar plăcuța de înmatriculare din California are inscripționat cuvântul BOTOX.
CUM FUNCȚIONEAZĂ ÎNSĂ BOTOXUL?
Mușchii unei persoane sunt controlați de nervii motori, iar aceștia eliberează o serie de substanțe care transmit mușchiului că trebuie să se contracte; Botox blochează eliberarea acelor substanțe.
Medicamentul este astăzi aprobat în opt discipline medicale diferite, inclusiv tratamentul migrenelor cronice, al prostatelor hiperactive sau al spasmelor musculare severe, fiind în curs de aprobare și pentru tratarea depresiei. Herbert spune că atunci când a cumpărat rețeta pentru Botox, se aștepta la vânzări anuale de 10 milioane de dolari; acum, așteptările pentru anul 2020 se ridică la 4 miliarde de dolari.
Allergan nu și-a propus însă să devină un mare jucător pe segmentul neurotoxinelor; compania și-a început activitatea în anii ’80 producând picături nazale pe care le vindea într-o farmacie de familie din Los Angeles. Un prieten a sugerat dezvoltarea unei formule care să trateze conjunctivita, iar Gavin Herbert Sr. a reușit să scoată pe piață primele picături oculare antihistaminice din Statele Unite; a fost primul mare succes comercial al Allergan.
Când fiul său a preluat compania, în 1957, a mutat sediul în clădirea unui fost teatru. Camera de proiecție era folosită ca un spațiu steril în care se umpleau recipientele, iar balconul și scena erau folosite pentru depozitare. La începutul anilor ’70, Allergan devenise o companie importantă pe piață, producând picături oculare și substanțe destinate utilizatorilor de lentile de contact, dar care voia să se extindă.
|n aceeași perioadă, coasta de nord-vest a Irlandei intrase într-o gravă criză economică, iar șomajul se apropia de 30%. Un politician a convins Consiliul Industrial din Westport să construiască o fabrică pentru a atrage companii americane, însă spațiul a rămas neocupat până la venirea lui Herbert. Facilitățile fiscale au fost cele care l-au atras, CEO-ul Allergan fiind deja în căutarea unui loc unde să deschidă o nouă unitate de producție.
Așa cum se întâmplă de multe ori în cazul medicamentelor, descoperirea Botoxului a fost una întâmplătoare. Un cuplu de doctori din Vancouver au înțeles proprietățile antiîmbătrânire ale substanței în timp ce tratau o pacientă de spasme oculare. Femeia a protestat atunci când, în timpul unei programări, nu i s-a mai făcut injecția cu Botox în partea de sus a feței, lângă sprânceană; le-a spus că injecțiile îi dădeau o expresie facială ”frumoasă, netulburată“. Cei doi doctori au decis atunci să experimenteze efectele Botox asupra ridurilor, prima pacientă fiind chiar secretara lor. |n doar câteva zile, aceasta avea o frunte mai netedă și o expresie întinerită.
Cu toate acestea, găsirea unor clienți care să fie de acord cu o injecție care conținea otravă era dificilă, așa că cei doi au decis să experimenteze pe soția doctorului. |n scurt timp, cabinetul era plin de oameni interesați de produs.
În prezent, aproape 55% din producție are ca destinație procedurile medicale, în vreme ce restul medicamentelor sunt folosite în domeniul cosmeticii.
Unele dintre cele mai mari companii de farma din lume au încercat, fără succes, să dezvolte propriile lor medicamente bazate pe neurotoxine. |n 2009, Johnson & Johnson a plătit 1,1 miliarde de dolari pentru a achiziționa Mentor Corp., companie ce producea, printre altele, și medicamentul experimental PurTox. După cinci ani, Johnson & Johnson a încetat activitatea de cercetare a produsului.
Ceea ce protejează imperiul Botox este complexitatea produsului: rețeta nu este patentată, ci este secretă – așa cum se întâmplă și în cazul Coca-Cola. Atât timp cât Allergan o poate proteja, competitorii trebuie să pornească de la zero. ”Procesul fundamental este unul de fermentare anaerobică“, explică Mitchell Brin. ”Timpul necesar, procesul de purificare, agenții care sunt folosiți – toate reprezintă elemente esențiale și toate sunt extrem de bine protejate.“
Allergan a fost cumpărată în 2015 de Actavis pentru suma de 66 de miliarde de dolari. Cumpărătorii au preluat chiar și numele Allergan, iar asta este o dovadă a forței pe care o are brandul Botox.
Compania nu are nicio grijă vizavi de securitatea substanțelor, chiar în condițiile în care societatea, la nivel global, traversează momente dificile. ”Ne aduce aminte că un astfel de nivel de securitate este absolut necesar“, remarcă Paul Coffey, director al fabricii din Westport. De la unitatea din Irlanda, care are peste 800 de angajați, toxina pleacă în drumul său către clienți. Primul pas este combinarea unei soluții saline cu o cantitate infimă din toxina purificată; substanța rezultată este transportată, prin intermediul unor țevi, până la o cameră sterilă în care totul este controlat: temperatura, umiditatea sau presiunea. În cele din urmă, soluția este inserată în recipiente mici de sticlă și transformată într-o pudră – ceea ce doctorii primesc la cabinet.
Una dintre cele mai periculoase substanțe de pe Pământ este acum neutralizată și gata să fie injectată în pacienți.