De ce este importantă poziția de președinte al Camerei Deputaților, pe care o vrea neapărat Ludovic Orban, poate chiar cu prețul pierderii poziției de prim-ministru

Negocierile pentru formarea noului guvern și ocuparea principalelor poziții politice au început, dar primele informații indică faptul că PNL și USR-PLUS au poziții total diferite. 

PNL, un partid care a pierdut alegerile, dar este principalul partid la coaliției de guvernare de dreapta (PNL, Alianța USR-PLUS și UDMR, revendică poziția de prim-ministru), dar și cea de președinte al Camerei Deputaților, a treia poziție oficială în stat. 

Orban, care și-a dat demisia din funcția de prim-ministru după rezultatul prost înregistrat la alegeri, vrea să obțină poziția de președinte al Camerei Deputaților, de unde poate negocia agenda legislativă și chiar funcțiile în aparatul de stat. 

În guvernarea PSD, Liviu Dragnea controla tot ce mișcă ca președinte al Camerei Deputaților și ca președinte al partidului, funcția de prim-ministru ajungând pe locul doi. 

Pentru România, cel mai bine ar fi ca Bruxelles-ul să vină să ne facă guvernul

Orban l-a împins în față pe Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru, ca să îi taie calea președintelui Klaus Iohannis, care mergea pe varianta generalului Nicolae Ciucă, ministrul apărării, dar rămâne la butoanele puterii dacă reușește să preia poziția de șef al Camerei Deputaților. 

Alianța USR-PLUS, care de asemenea a obținut un rezultat sub așteptări la alegerile parlamentare, nu are încredere în Orban și susține că dacă PNL dă prim-ministrul, atunci poziția de președinte a Camerei Deputaților ar trebui să îi revină lui Dan Barna, co-liderul USR-PLUS.  

Sau, dacă Orban nu renunță la pretențiile lui, alianța USR-PLUS vrea poziția de prim-ministru pentru Dacian Cioloș, celălalt co-președinte al alianței. 

Atât Orban, cât și Barna au fost aleși deputați. 

Poziția de președinte al Senatului, a doua din stat după președinte, nu este atât de importantă din punct de vedere al puterii politice, exact cum a fost Tăriceanu în guvernarea PSD. 

Dacă Orban pierde poziția de președinte al Camerei Deputaților, poate să piardă și poziția de președinte al PNL, pentru că nu mai are ce să împartă, așa cum făcea Liviu Dragnea. 

Guvernarea de dreapta, pe care încearcă președintele Iohannis să o pună în practică, se va naște extrem de greu, pentru că niciun partid sau lider politic nu vrea să piardă din puterea proprie și nici să deconteze electoral costul acestei crize. 

Acest lucru se vede și prin faptul că nimeni nu prea vrea să fie ministru la educație, sănătate, muncă sau cultură, funcții care au un impact public foarte mare și sunt extrem de criticate. 

Coaliția de dreapta, dar mai ales PNL și alianța USR-PLUS, vor conviețui extrem de greu, având în vedere că nu se agrează atât de mult. 

Programul de guvernare este doar un asterix în negocierile pentru noua coaliție de dreapta.