De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al României

Miliardele de euro anunțate pentru proiecte în această zonă par a risipi orice semn de întrebare. Dobrogea se conturează acum ca un laborator energetic high-tech, comparativ cu tradiționala Oltenia, cu minele ei de cărbuni și termocentralele uriașe, dar vechi de zeci de ani – care anul trecut au luminat totuși aproape jumătate de țară. Prin comparație cu orice alte zone cu potențial energetic, în ultima perioadă Dobrogea a devenit un veritabil catwalk pe care defilează acum cele mai noi forme de producere a energiei, unde se bat recorduri privind adâncimile la care se caută hidrocarburile și unde se lansează noi tipuri de resurse, așa cum este categoria gazelor neconvenționale. Drumul de la vis la realitate este însă presărat cu capcane, unele aproape imposibil de trecut pentru cel mai nou pretendent la titlul de pol energetic al României, Dobrogea.
“Din Portugalia până în Urali, țările despre care toată lumea vorbește când vine vorba de investiții în regenerabile sunt România și Turcia”; “România se clasează cu ușurință în topul primelor cinci țări ca atractivitate pentru investitorii în energie verde”; “Poți să întrebi pe oricine în Europa unde este Bucureștiul, unde este Brașovul și este posibil să nu obții răspunsul corect, dar toată lumea știe unde este Dobrogea.”

Declarațiile de mai sus aparțin unui bancher, unui producător de echipamente pentru industria energetică și unui fost șef de companie energetică de stat și vorbesc despre același lucru: potențialul semnificativ pe care Dobrogea îl are pe piața producerii de energie electrică.

Ceea ce s-a întâmplat însă în sud-estul României de la începutul anului și efectele pe care le-a produs în alte părți ale țării arată că Dobrogea deja nu mai este o tânără speranță în peisajul energetic. Cine nu a găsit până acum un loc pentru montarea unei turbine eoliene în această zonă are ușile Dobrogei închise și a ratat una dintre cele mai bune brize din Europa. Marea Neagră aproape s-a împărțit. Primii căutători de gaze de șist deja s-au stabilit aici, chiar dacă încă mai sunt pași de făcut pe această piață. Marii furnizori de servicii și utilaje petroliere își fac acum baze la Ploiești tocmai pentru a putea fi aproape de cei care scormonesc adâncurile Mării Negre. Cu toate acestea, Dobrogea are un concurent puternic la titlul de cel mai mare pol energetic al României: zona Olteniei, acolo unde sunt concentrate minele de cărbuni și cele mai mari termocentrale din țară, tot în acea zonă fiind amplasate și cele mai mari hidrocentrale ale Hidroelectrica. În plus, Dobrogea mai are multe obstacole de trecut până la valorificarea la cote maxime a potențialului existent.

“Din punctul de vedere al energiei electrice, Dobrogea este o zonă cu o producție foarte importantă, dar cu un consum propriu relativ scăzut. Din punctul de vedere al producției de hidrocarburi, deocamdată Dobrogea produce puțin și numai dacă se vor mai face mari descoperiri în platforma continentală a Mării Negre (în plus față de cele recente ale consorțiului Petrom-Exxon) ar putea produce Dobrogea cantități comparabile cu alte zone ale țării cu tradiție în acest sens (sudul pentru țiței, Transilvania pentru gaze naturale). În privința gazelor de șist, cercetările sunt într-un stadiu incipient și nu există estimări fiabile ale resurselor potențiale”, spune Alexandru Lupea, partener, servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru industria energetică, minieră și de utilități din cadrul PwC România. Analizând pas cu pas declarațiile lui Lupea, ies la iveală și potențialele obstacole care se pun între Dobrogea și noțiunea de pol energetic al României.