De ce dacă muncim mai mult nu înseamnă că muncim mai bine

 „Angajații care lucrează pentru o perioadă lungă de timp nu doar că sunt obosiți sau stresați, reducându-și astfel productivitatea, dar crește și probabilitatea de erori, accidente și boli care impun anumite costuri angajatorilor”, spune John Pencavel, autorul studiului.  „Automat un  om fericit lucrează mai bine; când suntem fericiți, prin serotonină și alți hormoni, automat simțit că putem să facem mai multe lucruri, ne asumăm mai multe responsabilități, avem poftă de viață, energie, creativitate, ave, noi idei, putem să eficientizăm tot ceea ce facem și să obținem rezultate mult mai rapid” remarcă psihologul Andra Tănăsescu.  Ea oferă exemplul angajaților din țări precum Franța, Anglia, Polonia, unde pauzele de masă și încheierea programului la 18 sunt respectate cu strictețe. „Stilul românesc este să preluăm 200 de sarcini pentru că simțim că putem și da, putem într-adevăr până la punctul în care simțim că de dor spatele, capul și poate ajungem la afecțiuni mult mai grave.” Andra Tănăsescu recomandă angajaților care suferă de astfel de simptome să își ia câteva zile libere în care să se deconecteze total de muncă, iar dacă nu reușesc acest lux, să înceapă cu alocarea a câte o oră pe zi unui lucru pe care le place să îl facă – un curs de dans, de pictură, lectură, muzică etc.. „Astfel se eliberează hormoni în corp care duc la o stare de bine, se eliberează energie și chef de viață.”  „Este foarte important ca fiecare să își gestioneze ce are de făcut într-un mod eficient pentru că tendința multor persoane este de a începe cinci lucruri odată, în același timp, iar astfel poate scădea eficiența și randamentul – implicarea în mai multe proiecte înseamnă că energia se disipează și niciunul din lucrurile respective nu este dus la bun sfârșit. Ar fi ideal ca fiecare dintre sarcini să fie terminate pe rând, cu câte o pauză între acestea. Ne este mai ușor astfel să dozăm atenția, energia și efortul.”