De ce credem în România

Într-o lume marcată de incertitudini, România continuă să meargă înainte. Deși știrile globale vorbesc adesea despre crize și riscuri, realitatea locală arată altceva: o economie care s-a adaptat, o piață a muncii stabilă și tot mai dinamică și un mediu antreprenorial care învață să transforme provocările în oportunități. În spatele cifrelor și prognozelor există o realitate adesea trecută cu vederea: o Românie care învață din lecțiile trecutului și care privește cu încredere spre viitor. 

De ce ar trebui să avem încredere în economia României și în mediul de business, chiar și într-un context glob-al tensionat? Aceasta este o întrebare pe care mulți întreprinzători și lideri de afaceri o au pe buze, mai ales că îngrijorările care vin din plan extern par să nu se mai termine. Totuși, dacă privim dincolo de titlurile alarmiste, există motive solide să credem în potențialul economic al României.

Avem și un precedent care ar trebui să ne ajute să găsim un echilibru în această perioadă: în pandemie, când șocul a fost extrem de puternic, toate previziunile erau sumbre, iar fricile au fost atunci la fel ca acum sau chiar mai mari decât acum.  Atunci, în condiții extraordinare, oamenii și economiile au mers mai departe pentru că s-au unit. De altfel, aceasta a fost principala lecție a pandemiei: oamenii s-au unit, s-au mobilizat, s-au adaptat, ceea ce a făcut ca declinul să nu se simtă atât de mult.

Când ne uităm la viitor, principalul factor care are trebui să inspire încredere este stabilitatea României, evoluția economiei de până acum, cum a răspuns la crizele din ultimele decenii și cum s-a repliat. Deși contextul global a fost marcat de volatilitate în mulți ani din ultimele trei decenii, economia locală a reușit să mențină un echilibru: avem o creștere economică, un sector bancar solid, o piață a muncii care a rămas în picioare după fiecare încercare grea, sectoare care au mers bine indiferent de ce li s-a pus în cale de-a lungul anilor. 

Capitalul uman este un element esențial: România are o forță de muncă tot mai bine calificată, cu un apetit crescut pentru tehnologie și inovare. Tinerii din generația Z aduc un aer proaspăt în companii și vin cu competențe digitale avansate și o mentalitate orientată spre rezultate rapide și sustenabilitate. 

Nu în ultimul rând, mediul de business din România se maturizează. Antreprenorii sunt tot mai conectați la rețele internaționale, companiile românești devin jucători relevanți în regiune, iar accesul la finanțare — fie prin fonduri de investiții, fie prin bănci sau mecanisme europene — este încă facil. Deși contextul global poate genera nesiguranță, realitatea locală arată că mediul de afaceri românesc are toate motive-le să privească înainte cu încredere. 

Argument pentru încredere în piața muncii: record de angajați. Cu un record istoric de peste 5,1 mil-ioane de angajați, piața muncii a demonstrat în ultimul sfert de deceniu o capacitate solidă de redresare și adaptare, astfel că angajatorii par pregătiți să înfrunte orice le-ar pune în cale anul 2025. 

„Piața muncii din România este într-o continuă evoluție, iar această dinamică deschide multiple opor-tunități de creștere pentru companii și pentru sectorul HR. Deși unele industrii își ajustează recrutările din cauza incertitudinilor economice, altele sunt în plină expansiune și creează noi locuri de muncă. În plus, schimbarea modului în care oamenii se raportează la joburi și prioritățile lor profesionale gene-rează nevoi noi pe piața muncii, pe care angajatorii trebuie să le înțeleagă și să le gestioneze eficient”, spune Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera. În ultimii 25 de ani, piața muncii din România a trecut printr-o evoluție spectaculoasă, marcând creșteri constante, cu doar câ-teva reculuri semnificative. Statisticile oficiale de la Institutul Național de Statistică arată că numărul mediu de salariați a atins 5,15 milioane în decembrie 2024, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. 

Mai mult, din perioada analizată doar în patru ani s-a înregistrat o scădere a numărului de salariați: 2002, 2009, 2010 și 2020. Cele mai mari pierderi s-au produs în timpul crizelor economice globale, respectiv în criza financiară din 2008-2010 și în pandemia de COVID-19. 

Scăderile masive din 2009-2010 au fost rezultatul direct al crizei financiare globale, care a dus la re-structurări și închideri de companii în toate țările. În 2020, pandemia a afectat numeroase industrii, în special HoReCa, transporturile și producția, ceea ce a dus din nou la o reducere a numărului de an-gajați.

În restul perioadei, angajările au fost pe un trend ascendent în fiecare an. De asemenea, observăm că, după scăderile din 2009-2010, piața muncii a avut o revenire rapidă, revenind pe un trend de creștere din 2011. Un model similar s-a înregistrat și după declinul din 2020, când numărul de salariați a crescut constant în anii următori. La final de 2024, vedem că piața muncii din România se află într-o fază de sta-bilizare, cu o creștere de 0,6% față de decembrie 2023.

Salariile au trecut de ceva vreme de borna de 1.000 de euro net. Statisticile oficiale arată salarii nete în creștere continuă în ultimele decenii în România. În 2000 un angajat de pe piața locală avea, în medie, un salariu de 291 de lei, or în 2024 salariile au depășit pentru al doilea an borna de 1.000 de euro net. Dacă urmărim cifrele în amănunt, vedem că salariul mediu net plătit de companiile din România a con-tinuat să crească în ultimii 25 de ani, atingând în decembrie 2024 valoarea de 5.645 de lei pe lună, echivalentul a peste 1.100 de euro, conform INS. 

Salariul mediu net a crescut de aproape 20 de ori din 2000 până în 2024, însă ritmul a fost diferit în funcție de perioade. După avansuri anuale de peste 20% în primii ani ai anilor 2000, ritmul s-a temperat după criza din 2009-2010, pentru ca în ultimul deceniu să se stabilizeze între 6% și 15% anual. 

2009 a fost singurul an în care salariul mediu net a înregistrat o scădere (-0,8%), urmată de o stagnare în 2010. Ulterior, creșterile au redevenit solide. Perioada postpandemică (2022-2024) a adus majorări semnificative, impulsionate de factori precum inflația, deficitul de forță de muncă și creșterea salariului minim.

Anul 2024 a adus un avans de 11,1% față de 2023, în o continuare a trendului ascendent, dar cu un ritm mai temperat față de anul precedent, când avansul fusese de 15,5%. De asemenea, a salariul mediu net rămâne peste 1.000 de euro, un prag psihologic pe care salariile din România l-au depășit încă din 2023.

Speranța de viață, la cel mai înalt nivel din ultimii 34 de ani. Speranța de viață a românilor a urmat un parcurs impresionant în ultimele decenii, crescând de la 69,9 ani în 1990 la 76,6 ani în 2023, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Această evoluție pare o oglindă a progresului înreg-istrat de condițiile de trai. 

Dacă în anii ’90, speranța de viață stagna în jurul vârstei de 69-70 de ani, începând cu anul 2000, tendința s-a schimbat vizibil. Până în 2010, românii câștigaseră aproape trei ani de viață, atingând o me-die de 73,7 ani. Creșterea a continuat, iar în perioada 2011-2019, speranța de viață a ajuns la un vârf de 75,6 ani.

Totuși, pandemia de COVID-19 a întrerupt brutal acest trend ascendent. În 2020, speranța de viață a scăzut la 74,2 ani, iar în 2021, a coborât și mai drastic, până la 72,8 ani — cel mai mare declin din ul-timele trei decenii.

Partea pozitivă este că, odată cu depășirea vârfului pandemiei, speranța de viață și-a reluat creșterea. În 2022, a revenit la 75,1 ani, iar în 2023, a marcat un nou record: 76,6 ani.

PIB pe cap de locuitor, de la 8.000 de euro la peste 18.000 euro în ultimul deceniu. PIB-ul pe cap de locuitor din România a crescut ultimii zece ani de la sub 8.000 de euro în 2014, la peste 18.400 de euro în 2024. Dacă economia va crește conform prognozelor actuale, PIB-ul pe cap de locuitor din România va fi la peste 20.000 de euro în 2025. Cifra de PIB împărțită la numărul de locuitori este cea mai folosită uni-tate de măsură pentru nivelul de trai dintr-o țară sau regiune. Tangența președintelui cu dezvoltarea eco-nomică este minimă – în general, nu doar în cazul României – într-o republică semi-prezidențială sau par-lamentară. Într-o republică prezidențială, unde președintele are și rol executiv, cum este cazul SUA, președintelui i se poate atribui o parte din creșterea economică dintr-o țară.

În consecință, tabloul creșterii PIB per capita în România este mai degrabă fundalul celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis și nu o consecință a acțiunilor pe care le-a luat în această calitate. PIB per capita are și viciile sale. Simon Kuznets, care este artizanul conceputului de Produs Intern Brut, prezentat prima dată în Congresul american în 1934 și consacrat la conferința Bretton Woods zece ani mai târziu, a avertizat încă de atunci: PIB nu este o unitate de măsură a bunăstării. 

În România, PIB pe cap de locuitor a crescut, de exemplu, și ca urmare a emigrării din România: una este să se împartă un PIB la 23 de milioane de locuitori, câți erau în 1990, și alta este să se împartă la 19 mil. locuitori, câți sunt în 2025, conform statisticii oficiale.

Companiile, afaceri în creștere accelerată. Ultimii zece ani au fost ani de creștere accelerată a busi-nessului în ultimul deceniu, cu o ușoară frână generată de pandemia de Covid-19 și un avans uriaș apoi, dar cu ultimii trei ani marcați de o încetinire evidentă a ritmului de creștere pentru cifra de afaceri totală raportată de companii. Între 2014 și 2019, afacerile din România au crescut într-un ritm susținut, cu un avans mediu anual de aproximativ 100-150 miliarde lei. Punctul culminant al acestei perioade a fost în 2019, când cifra de afaceri a ajuns la 1.763 miliarde lei, marcând un plus de aproape 600 miliarde lei față de începutul deceniului. Anul 2020 a adus prima „frână”, cu o scădere la 1.735 miliarde lei — un recul moderat, având în vedere blocajele economice și incertitudinea globală provocată de pandemie.

Redresarea a fost rapidă și viguroasă: în 2021, cifra de afaceri a sărit la 2.096 miliarde lei, iar în 2022 a atins un record istoric de 2.619 miliarde lei. În 2023, cifra de afaceri a crescut cu doar 2% față de anul anterior, atingând 2.672 miliarde lei, iar estimările pentru 2024 indică o creștere marginală la 2.700 mil-iarde lei. Economia are pentru prima dată un univers de firme active care se apropie de un milion de en-tități fiscale, cu o creștere a rolului microîntreprinderilor și o consolidare a firmelor mari, fără însă să ex-iste prea multe treceri dintre IMM-uri spre firmele mari. Aici este nevoia de investiții, de sprijin, de creștere. Pentru liderii de business, aceste cifre spun povestea unei economii care a accelerat brusc, dar acum caută echilibrul. Adevărata provocare este să găsească viteza optimă pentru creștere. 

Încredere în Bursă: de trei ori mai mulți investitori, randamente de 200%, capitalizare mai mare cu 230 mld. lei și 56 de companii. Bursa de Valori de la București a trecut în ultimii zece ani prin cea mai bună perioadă din istorie: din 2014 încoace indicii bursieri, capitalizarea și numărul de investitori s-au triplat, 56 de companii s-au listat cu acțiuni în urma unor oferte prin care au atras 13,5 mld. lei de la investitori, iar in-vestitorii de pe plan local au avut suficientă forță pentru a încheia cu succes cea mai mare listare din Europa în 2023, cea de 2 mld. euro a Hidroelectrica. Bursei i-a mers bine pentru că și economiei i-a mers bine.

Companiile listate la Bursa de Valori erau evaluate la 133 mld. lei  (30 mld. euro) la începutul lui 2014. La finalul lui 2024, capitalizarea lor era de 363 mld. lei, iar ponderea în PIB aproape dublă, de circa 20%. Circa 75.000 de investitorii tranzacționau la Bursa de Valori la final de 2014 pentru ca zece ani mai târziu numărul lor să fie triplu, ajungând la aproximativ 210.000 de investitori pe fondul listărilor, randamentelor superioare altor piețe și a procesului simplu de deschidere a unui cont de tranzacționare. Bittnet, Med-Life, Ascendia, Sphera, Digi, Purcari, sunt câteva dintre companiile antreprenoriale care s-au listat la Bursa de Valori București din 2014 și până în 2019. Ulterior, până în 2020 – anul volatilității din cauza COVID – au fost câteva intrări la tranzacționare – Norofert, Holde, 2Performant, pentru ca cel mai dinamic an pentru piața de capital să fie 2021: nu mai puțin de 23 de listări cu acțiuni pentru 234 mil. eu-ro. Au urmat listări antreprenoriale și în 2022, 2023. 

Din poveștile create de antreprenori precum Victor Căpitanu și Liviu Diaconescu (One United), Mihai Marcu (MedLife), Alin Dociu și Vasile Constantin (Aquila), Voicu Oprean (AROBS), Iulian Nedea (Simtel), Nicolae șerban (Grup Șerban) fac acum parte zeci de mii de investitori la Bursa de Valori. În concluzie, ce înseamnă toate aceste statistici și date despre evoluția României? Pentru liderii din business și factorii de decizie, dinamica acestor cifre nu înseamnă doar simple grafice – ele oferă o radiografie clară a unei Românii în transformare. Adaptabilitatea și investițiile inteligente vor face diferența într-o economie un-de longevitatea devine noua normalitate.    

Sergiu Manea, CEO, BCR

România are, în continuare, un potențial economic semnificativ. Este un potențial susținut de eferves-cența mediului de afaceri, de adopția noilor tehnologii și de accesul la fonduri europene. Primul motiv de încredere, pe care îl văd zilnic inclusiv la BCR, este talentul și energia noii generații. Un alt motiv este legat de investițiile în digitalizare și infrastructură, care stimulează competitivitatea economiei românești. 

Antreprenoriatul românesc oferă un alt motiv de încredere. Și accesul la capital și finanțare reprezintă un motiv de încredere, o piață financiară stabilă, cu acces la surse diverse de finanțare – de la fonduri UE la investiții private și soluții bancare flexibile – oferind premise solide pentru dezvoltare economică. În-credere oferă și parteneriatele strategice, colaborarea dintre sectorul public, cel privat și mediul aca-demic generând soluții sustenabile pentru dezvoltare.

Tudor Cosăceanu, vicepreședinte regional, pentru România și Republica Moldova, UiPath

Pentru noi investiția în capitalul uman valoros pe care îl avem aici va rămâne o prioritate constantă, in-diferent de contextul mai larg, sau mai degrabă, cu precădere în cel care se prefațează pentru viitor. În România ne-am început parcursul global și avem certitudinea că vom continua să creștem sustenabil numai investind și continuând să recrutăm cel mai bine pregătiți, talentați și motivați oameni din piață.

Radu Berevoescu, general manager, PepsiCo East Balkans

Deși 2025 se preco­nizează a fi un an dificil din punct de vedere economic, există factori care vor susține dezvoltarea pieței și consumul. Puterea de cumpărare pe termen lung va contribui la această creștere, iar consumatorii își vor ajusta coșul de consum în funcție de preferin­țele lor, păstrând produsele din categoriile de impuls în topul preferințelor. Pentru ca România să continue să se dezvolte, este esențial un climat de stabilitate macroeconomică. Investițiile pe termen lung sunt posibile doar atunci când ex-istă o strategie clară și un mediu economic predictibil.

Cornel Cărămizaru, director general, Coca-Cola HBC România

Despre businessul nostru, aleg să fiu optimist. Am demonstrat anul trecut că avem abilitatea de a înțele-ge piețele, modestia de a ne asculta consumatorii și agilitatea pentru a găsi soluții pe care să le aplicăm rapid pentru a răspunde nevoilor lor. În plus, avem un portofoliu complex și puternic, dar și zone albe pe care le explorăm. Totodată, planul de investiții existent ne dă certitudinea că vom avea posibilitatea de a optimiza sistemele și costurile, dar și să răspundem fluctuațiilor care pot apărea în piață. Avem capaci-tatea să ne adaptăm rapid la schimbările din piață și să regândim strategia de business pentru a face față provocărilor.

Ioan Popa, președinte și fondator, TRANSAVIA

Optimismul meu pentru acest an se bazează pe planurile noastre strategice și investițiile masive din fonduri proprii, pe care le vom implementa și care sunt menite să impulsioneze vânzările și să ne asigure o creștere de două cifre în acest an. Modelul nostru integrat 100%, de la bob la furculiță, cu facilități deținute, și cea mai bună eficiență și productivitate din regiune ne dau forța de a depăși provocările externe ai căror germeni îi putem zări deja.

Thibaut Boidin, managing director, HEINEKEN Romania

Pentru businessul HEINEKEN România, dinamica a fost una pozitivă în 2024, ceea ce ne face să privim cu optimism perspectivele de creștere pentru 2025. Mai mult, ne-am propus să continuăm investițiile în oamenii noștri, branduri și fabrici, în cadrul strategiei de creștere pe piața din România, cu un obiectiv ambițios la orizont – poziția de lider. Pe lângă faptul că este o țară spectaculoasă, România reprezintă o piață cu mult potențial pentru dezvoltarea industriei berii și cidrului, cu oportunități de creștere.

Grigore Horoi, președinte, grupul de firme Agricola

Am alături de mine o echipă foarte bună și dedicată, împreună cu care am depășit multe momente grele în trecut și știu că, orice s-ar întâmpla în piață în anii următori, vom reuși să ne adaptăm cu succes și să obținem rezultatele pe care ni le dorim.

În al doilea rând, am foarte mare încredere în consumatorul român, ce pare să aprecieze din ce în ce mai mult produsele românești, consumator tânăr care credem că în viitor va fi mult mai atent la prospețimea produselor, la mărimea lanțului de distribuție, la condițiile de creștere a păsărilor și, nu în ultimul rând, la politicile de responsabilitate socială ale companiilor de la care își cumpără produsele. În al treilea rând, chiar dacă activăm pe o piață internă în creștere, avem oportunitatea de a mări și volumele vândute la export, în primul rând în țările din UE și nu numai.

Adelina Badea, CEO, Mobexpert 

Piața românească evoluează, iar consumatorii devin tot mai exigenți și mai educați în alegerile lor. Vedem o creștere clară a interesului pentru mobilier de calitate, pentru produse premium și personaliza-te. Avem încredere în dezvoltarea pieței locale, dar știm că suntem un motor activ al acestei schimbări. România nu este doar o piață în creștere, ci un spațiu al oportunităților, iar noi suntem aici pentru a le valorifica prin toate proiectele pe care le avem și pe care urmează să la implementăm anul acesta.

Radu Pițurlea, președintele executiv, Concelex

În 2025, România se afirmă ca un pilon strategic în Europa și în lume, cu o economie stabilă, un potențial inovator impresionant și antreprenori curajoși ce transformă provocările în oportunități. Pe această temelie solidă de stabilitate și viziune inovatoare, România inspiră siguranță și curaj, confirmându-și statutul de partener de încredere pe scena internațională.

Andrei Condrea, directorul diviziei de distribuție de medicamente, Dona.Logistică

România rămâne un punct de interes pentru investitori datorită potențialului de creștere pe termen lung și a populației numeroase.

Virgil Șoncutean, CEO, Allianz-Țiriac

Preocuparea tot mai mare a românilor pentru protecție financiară din asigurări, nevoia de stabilitate fi-nanciară și de îmbunătățire a nivelului de trai, precum și potențialul de dezvoltare economică în ansam-blu vor avea o contribuție majoră în evoluția pieței de asigurări din România. Piața locală de asigurări are perspective bune de creștere în următorii ani și ne așteptăm să continue evoluția pozitivă de până acum, cu o dinamică mai susținută în special în segmentele facultative, cum sunt asigurările de viață.

Nikolay Kolev, managing director, Farmexim și Help Net Farma 

România este una dintre cele mai mari piețe pentru produse farmaceutice din Europa Centrală și de Est, a doua după Polonia. În acest context, se așteaptă ca România să crească și să ofere perspective ma-jore de afaceri. Anul 2025 poate fi un an crucial de progres pentru piața locală prin activitatea strategică și parteneriatele care pot aduce plus valoare pentru pacienți. Companiile sunt preocupate să-și crească amprenta pe piața locală și să consolideze producția internă de medicamente, vaccinuri, iar această tendință este una benefică și generatoare de speranță pentru piața autohtonă.

Nicolas Richard, CEO, ENGIE Romania

România are șansa de a avea cele două energii complementare gazele naturale și energia electrică, un mix energetic echilibrat și un potențial semnificativ de înverzire al sectorului energetic. (…) Cei 20 de ani de prezență în România se reflectă și în încrederea acordată de peste 2,3 milioane de clienți, în pasiunea și dedicarea celor 4.500 de specialiști și în parteneriatul încheiat cu cei 600.000 de semeni din comunitățile pe care le susținem. Toate acestea sunt ancore puternice care ne motivează să dezvoltăm soluții eficiente și sustenabile pentru viitorul energetic al României.

Florinela Cîrstina, director general, Medicover România

Pentru un investitor, România este și rămâne o oportunitate reală. Vorbim despre o țară mare, bine poziționată în regiune, cu un ritm de creștere solid comparativ cu piețele vestice. Economia rămâne dinamică, iar oamenii talentați au capacitatea de a inova în multe domenii. În plus, accesul facil la piața europeană, acum și mai simplu cu intrarea în spațiul Schengen, face din România un loc atrac-tiv pentru afaceri. Pentru investitorii cu viziune pe termen lung România păstrează un potențial semnificativ. Chiar dacă există provocări economice reale, investitorii pot găsi în România un teren fertil pentru creștere pe termen lung, mai ales dacă reformele economice și stabilitatea politică vor adresa aceste provocări.

Francesco Zacchetti, country manager, Adecco România

România a demonstrat o evoluție economică solidă și constantă, oferind un mediu stabil pentru des-fășurarea și extinderea afacerilor.  Al doilea motiv este reprezentat de inițiativele guvernamentale men-ite să sprijine dezvoltarea mediului de afaceri, cu un accent deosebit pe îmbunătățirea infrastructurii. Investițiile în construcția de drumuri, tuneluri și poduri facilitează mobilitatea la nivel național, con-tribuind astfel la un climat economic mai favorabil. Piața locală din România prezintă perspective promițătoare de creștere, în special în industria resurselor umane. Din perspectiva companiei noastre, principalele oportunități de dezvoltare se regăsesc în cererea tot mai mare de profesioniști calificați în domenii precum IT, inginerie, retail/FMCG, construcții și producție.

Daniel Gross, CEO, Penny România

Economia românească s-a dovedit a fi rezistentă la diversele crize prin care a trecut: pandemie, răz-boi la graniță, inflație, provocările lanțurilor globale de aprovizionare. Între timp, a devenit o econ-omie relativ solidă, cu mari șanse de a-și menține trendul ascendent pe termen mediu, susținută de investițiile viitoare în infrastructură și de fondurile europene care vor mai veni.

Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova

Parteneriatul dintre sectorul privat și cel public este esențial pentru a valorifica oportunitățile de creștere. Investițiile strategice în infrastructură, energie verde și inovație digitală vor determina compet-itivitatea României pe termen lung.

Cezar Zaharia, CEO, Dr. Max Group

România dispune de o generație de antreprenori care au acumulat capital suficient pentru a revitaliza industrii strategice, precum cea alimentară și chimică, unde amprenta industrială s-a redus semnificativ în ultimele decenii. România dispune de resurse agricole considerabile, care ar putea deveni un avantaj competitiv la nivel european, cu condiția stimulării și revitalizării industriei alimentare. Valorificarea acestui potențial ar putea poziționa țara ca un jucător strategic pe piața agroalimentară a UE. Exploat-area resurselor energetice din Marea Neagră, dezvoltarea și utilizarea eficientă a acestor resurse la nivel local pot aduce beneficii economice majore!

Samir Karia, CEO, Citi

Prin menținerea stabilității macroeconomice, avansarea reformelor și valorificarea avantajelor strate-gice, România este bine poziționată pentru o creștere susținută în anii următori. Incertitudinile globale, cum ar fi tensiunile geopolitice și blocajele din lanțurile de aprovizionare, impun României să se adapteze și să-și diversifice economia. Văd un interes sporit în jurul proiectelor de investiții în România (fie că este vorba despre capacități suplimentare de producție, relocarea serviciilor sau diverse huburi de servicii) și sunt optimist că odată ce stabilitatea politică atât de necesară va fi redobândită, vom ve-dea mai multe dintre aceste investiții concretizându-se.

Mihaela Lupu, CEO al UniCredit Bank România

România beneficiază de o mare oportunitate – atragerea fondurilor europene – care pot susține, în primul rând, investițiile în infrastructură, acestea fiind motorul dezvoltării sectorului de construcții și de energie în ultimii doi ani. Intrarea României în spațiul Schengen va duce la dezvoltarea sectorului de transporturi și, în acest context, investițiile în infrastructură devin și mai importante. În 2025 putem să ne așteptăm la o perioadă volatilă, dar cu impact limitat asupra businessului, atâta vreme cât România își menține parcursul european.

Cristian Dolofan, proprietar, Dolo Trans Olimp

Avem încredere în dezvoltarea pieței locale și a Dolo Trans Olimp datorită poziției strategice a României, care o transformă într-un hub logistic esențial între vestul și estul Europei. Investițiile în infrastructură contribuie la creșterea eficienței transportului și reducerea costurilor operaționale, în timp ce cererea în continuă creștere pentru servicii de transport și logistică susține dezvoltarea in-dustriei noastre.

Bogdan Gabor, country manager, Lugera The People Republic

România are capacitatea nu doar de a se adapta la schimbări, ci de a se dezvolta constant într-un mod sustenabil. Mediul de afaceri a demonstrat de-a lungul timpului că poate absorbi modele de succes din economiile mai mature și le poate adapta la realitățile locale. Faptul că facem parte din Uniunea Euro-peană nu este doar un avantaj comercial, ci și o oportunitate de a învăța din cele mai eficiente practici internaționale. Accesul la know-how, la rețele de business solide și la investiții strategice ne oferă un cadru propice pentru dezvoltare.

Sorina Donisa, CEO, Prohuman România

Am încredere în capabilitatea noastră că țară de a gestiona optim poziționarea noastră geografică și avantajul economic al resurselor deținute și am încredere mai ales în resursele umane ale țării, care, în pofida investițiilor minime în educație, reușește să mențină un nivel ridicat de profesionalism, adaptat la ultimele tehnologii și pregătit să asigure gen-erația viitorului. Suntem un popor care a demonstrat reziliență economică puternică și în pandemie, avem o populație tânără bine pregătită și cu competențe digitale solide, important e să le asiguram un mediu de afaceri stabil.

Yao Fengting, CEO, Huawei România

Credem că putem contribui la formarea unui viitor mai bun pentru România prin digitalizare, inovare și educație – cei trei piloni cheie ai dezvoltării durabile. Contribuim de peste 20 de ani la această transformare prin soluții tehnologice avansate, prin parteneriate de încredere cu instituții de învățământ prestigioase din România și prin dezvoltarea durabilă a noilor surse de energie verde. Credem că industria IT&C nu e doar un factor de creștere economică, ci și unul dintre elementele generatoare de progres și noi oportunități și avem încredere că România este pe direcția corectă pentru a-și atinge adevăratul potențial..

Mihai Marcu, CEO și președinte, MedLife

Un motiv care mă determină să am încredere în piața locală este reziliența antreprenorilor din România. Cred că dinamica antreprenoriatului este esențială pentru a crea plusvaloare în România și a crea bunăstare. Iar ce văd acum sunt antreprenori care mizează pe prudență. Potrivit celor mai recente prognoze, 2025 pare să fie – din punct de vedere economic – anul centurii de siguranță..

Volker Raffel, CEO, E.ON România

Multe dintre lucrurile despre care se vorbea cu speranță, în 2005, când am intrat pe această piață au devenit realități, cele mai importante fiind intrarea în Uniunea Europeană și, de curând, și în spațiul Schengen, iar aceste jaloane bifate au adus și vor aduce în continuare oportunități extraordinare pentru investitori. Iată, deci, primul motiv care ne dă încredere în perspectivele pieței locale..

Mihai Tecău, CEO, Omniasig

Vedem că tot mai mulți consumatori și companii înțeleg că au nevoie de soluții de protecție adaptate realităților actuale, fie că vorbim de sănătate, bunuri, locuință, siguranța afacerilor sau riscurile cli-matice. Această tendință ne motivează să dezvoltăm produse relevante, accesibile și flexibile care aco-peră nevoile clienților noștri..

Nicolae Bănică, CEO, OSCAR Downstream

Dacă ar fi să aleg trei motive pentru care am încredere în dezvoltarea pieței locale și a businessului, aș opta pentru impactul strategic al pieței de distribuție de carburanți, potențialul pieței din România în era tehnologiei și dependența economiilor de petrol.

Gilles Ballot, CEO, Carrefour România

Economia României este clar influențată de contextul politic și de schimbările legislative și fiscale care au loc atât la nivel local, cât și internațional. Cu siguranță, extinderea spațiului Schengen va avea efecte benefice pentru țară. Totodată, cred că vom asista la o mișcare în economia românească, cu un accent tot mai crescut pe producția locală și pe susținerea micilor antreprenori.

La realizarea acestui material au contribuit jurnaliștii ZF Adrian Seceleanu, Răzvan Botea, Liviu Popescu, Claudia Medrega, Dana Ciriperu, Mădălina Panaete, Florentina Nițu, Roxana Petrescu, Mircea Nica, Georgiana Mihalache, Cristina Roșca și Mirabela Tiron. Răspunsurile consemnate în această analiză au fost furnizate în cadrul proiectului Top 1.000 cele mai mari companii din România, un anuar ce urmează să fie publicat la finalul lunii martie.