De ce cred britanicii că România este o destinație mai bună pentru vacanțele din pandemie decât Seychelles

„Știu la ce vă gândiți: aveți nevoie de soare, mare și nisip. Să stai acasă ține mai mult de anul trecut și este momentul să ieși. Într-adevăr, poate chiar mai devreme astăzi, contemplai la o excursie de zece zile în Seychelles. La urma urmei, este alegerea ta preferată. De fapt, este singura ta alegere în acest moment. Cu excepția României, desigur”, scriu jurnaliștii britanici. 

Într-un articol ilustrat cu imaginea cetății Rupea, ei spun că această perioadă ar putea aduce șansa de a vedea o destinație atipică, „situată connvenabil de aproape”.

Pentru cei care nu sunt de acord că România se compară cu însoritul Seychelles și care nu cunosc situația actuală a țării, autorul precizează: „România este, zilele acestea, un membru mândru al UE. De mult duse sunt vremurile lui Nicolae Ceaușescu, care a șters vechea inimă a Bucureștiului și a pus acolo „realismul socialist” (să nu uităm că monstruosul Palat al Parlamentului costă 3 miliarde de dolari). În 1989, după o revoluție violentă și un mic proces, trei soldați l-au înconjurat din spate pe Ceaușescu pentru execuție”.

Autorul articolului mai spune că acestea sunt însă toate în trecut. „Vă mărturisesc că aici este absent oceanul cald – Marea Neagră cu greu poate fi pusă la socoteală. Nu există nicio briză tropicală, recunosc asta de asemenea. Dar ceea ce  poți primi este o idilă rurală, precum și cabane țigănești, o mare populație maghiară rătăcită sau strămutată (este complicat) și oameni care încă vorbesc despre filmarea Borat cu Sacha Baron Cohen.”

După ce menționează faptul că în Glod s-a filmat Borat, articolul de la The Telegraph îi îndrumă pe oameni spre Capitală: „Petreceți-vă primele zile din vacanța vieții voastre în București. Contemplați palatul imens și gândurile asupra a ceea ce putea să fie – mai multe datorii externe și opresiune – și ceea ce a fost cu adevărat. Toți aristocrații au fost treziți în mod nepoliticos, încărcați în camioane și trimiși peste graniță.”

Apoi, îi îndeamnă pe oameni să exploreze așezările rurale: „Apoi porniți cu inima veselă și poate înarmați cu o băutură tare în înspre țară, pentru a explora minunile României de astăzi – câmpuri lucrate așa cum făceau strămoșii noștri, în urmă cu 200 de ani.”

Autorul mai spune că, deși nu îi plac steoretipurile, crede că un omagiu adus României ar fi incomplet fără referințe la adresa Contelui Dracula. „Nu ai cum să scapi de acesta (…). Bieții români. Doar pentru că un anumit autor victorian a reușit să reprime cu succes fanteziile gotice aici – transilvănenii au fost asupriți.”

Adaugă că sunt mai multe lucruri de spus – despre castele aflate într-o splendoare în descompunere, stațiuni balneare care sunt în paragină și o industrie a pantofilor înfloritoare. „Aspectul important este: România are o profunzime pe care Seychelles nu o au. Acestea din urmă au rezervații naturale frumoase, dar de cele mai multe ori, vorbim despre insule de superficialitate, de plaje cu plăceri copilărești. Sunt mult prea hrănite de fantezii, dar este un tărâm care poate fi uitat ușor. Locul este ușor de uitat. România, în schimb, oferă consecință. Da, mai există acolo câteva căruțe și cai, lupi – dacă sunteți norocoși. De asemenea, veți găsi acolo o populație care renaște dintr-un mare întuneric. Găsesc asta incredibil de liniștitor în aceste vremuri grele. România nu are ape turcoaz, dar are Dunărea albastră și are, de asemenea, semnificație și rezistență. Iubesc acest loc.”