De ce au cucerit lumea două bucăți de lemn legate cu o sfoară

Kendama denumește atât jucăria din lemn cu trei cupe în care poți prinde o bilă, cât și jocul cu această jucărie din lemn, inventată în urmă cu sute de ani și care a cucerit acum copii, tineri și adulți din întreaga țară. Fascinația pare cu atât mai neverosimilă cu cât prezentul este dominat de tehnologie, iar gadgeturile de toate felurile sunt tot mai accesibile. 

Generația cu cheia de gât îi reunește pe cei care au copilărit în România comunistă în anii ’70-’80. Generația tinerilor de acum a primit diferite denumiri precum „millennials” sau „generația Z”. La fel de bine i-am putea denumi și „Generația cu kendama de gât”, după cum spune și Balazs Kiss, manager Juggler.ro, magazin online de jucării creative. Obiectivul principal în jocul cu kendama este de a-ți coordona corpul pentru a prinde tama (bila) cu diferite părți ale mânerului ken.

Așadar, o jucărie de lemn care, contrar așteptărilor, într-o lume digitală a jocurilor video și smartphone-urilor, a reușit să creeze o veritabilă isterie și să cucerească milioane de copii din toată lumea, inclusiv din România. Țara noastră a stabilit un record european la competiția de kendama; 659 de persoane s-au înscris și au participat la concursul Kendama Play de la București. Competiția din Capitală a devenit astfel cea mai mare din Europa și a doua din lume, după cea de la Singapore.

Totuși, kendama nu este o jucărie nouă, ci are o istorie de sute de ani. Prima mențiune a unei astfel de jucării, numită bilboquet, datează din secolui XVI-lea când la curtea regelui Henri al III-lea se juca acest joc. Jucăria cu origini europene a ajuns apoi în Japonia unde a cunoscut un succes fenomenal și de unde și-a luat inclusiv denumirea – Ken (țepușă/sabie) și Tama (bilă). După ce a plecat în Asia, jucăria și jocul kendama au revenit pe bătrânul continent și s-au extins și în alte țări precum SUA, câștigând simpatia tinerilor.

Kendama a devenit extrem de populară anul acesta atât la nivel global, cât și pe plan local, cu un maxim de interes atins în mai 2017, potrivit Google Trends. Cu toate acestea, jocul este prezent în România încă de prin 2008-2009, iar de prin 2012-2013 a început să fie vândut în unele magazine specializate; acum, aceste jucării sunt nelipsite din tot felul de magazine online, dar și de pe rafturile retailerilor precum Diverta, Carrefour, eMAG sau Cărturești. Nu lipsesc nici chiar de la tarabele de ziare. „Kendama, jocul care a cucerit lumea, era imposibil să nu ajungă și pe rafturile noastre. Este provocator, amuzant și cool, iar copiii îl îndrăgesc din ce în ce mai mult. Este produsul vedetă în acest an și se încadrează perfect în gama noastră de jocuri pentru copii și nu numai, fiind potrivit pentru dezvoltarea abilităților, a dexterității, dar și pentru distracție”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager la Diverta.

În anii ‘90 și la începutul anilor 2000, fiecare an venea cu un nou tip de jucărie pe care toți copiii îl doreau. Fie că vorbim de „Teenage Mutant Ninja Turtle” sau de „Tamagotchi”, fiecare an avea un joc preferat sau o jucărie preferată. Odată cu răspândirea jocurilor video și a consolelor de jocuri, dar și a telefoanelor inteligente, jucăriile clasice au pierdut teren în detrimentul atracțiilor desfășurate în spatele unor ecrane, mici sau mari. Așadar, este atipic ca în 2017 foarte mulți copii să fie atrași de o jucărie de lemn cu o istorie de sute de ani. „Chiar si după tehnologizarea industriei de jocuri și cea a jucăriilor, au existat hit-uri de jocuri clasice. Cel mai mare și mai cunoscut poate este reprezentat de Lego”, este de părere Iulia Soare, marketing manager al magazinului online Giftology.

JOCURI CLASICE ÎNTR-O LUME TEHNOLOGIZATĂ

În 2017, piața jocurilor și a jucăriilor din România va depăși valoarea de 230 de milioane de euro, potrivit unui studiu al agenției de marketing Perceptum. Anul trecut, veniturile cumulate ale firmelor din domeniu depășeau 160 de milioane de euro, vizibil fiind avansul comerțului online.

Până în 2020, segmentul cu cea mai spectaculoasă creștere, de aproximativ 80%, ar urma să fie, conform previziunilor Perceptum, cel al jucăriilor de construcție (de tip Lego). Însă cota de piață a acestei categorii va rămâne redusă, ponderea cea mai ridicată având-o, în continuare, jucăriile diverse (cele pentru sugari și jucăriile dinamice: zmee, cercuri hoola hoop, frisbee, moriști, ceasuri, pușculite etc.), vehiculele și armele de jucărie, precum și figurinele și jucăriile din pluș. Piața jucăriilor din România reprezintă 1,5% din cea europeană, fiind pe locul al treilea în regiune, după Polonia și Ungaria.

„Printre factorii care influențează cererea pentru jucăriile tradiționale se află îmbătrânirea populației și creșterea competiției cu noile produse IT&C, care substituie tot mai mult segmentul dintâi. Nu doar jocurile video, dar și telefoanele smart, tabletele și alte produse de divertisment concurează în preferințele copiilor. Producătorii vor fi nevoiți să ia în calcul, tot mai mult, componenta hi-tech a jucăriilor și să-și actualizeze permanent oferta, în funcție de noii idoli ai generației tinere, pe care aceasta îi dorește în miniatură”, a declarat Raluca Ghilea, directorul de strategie al Perceptum Concept.

Balazs Kiss, manager al magazinului online Juggler.ro, consideră că piața jucăriilor din România este mult mai matură „decât poate părea la o primă vedere” și observă o tendință de diversificare a clienților pentru jucării clasice precum kendama. „Atât părinții cât și cei mici doresc să încerce jucării noi cum sunt kendamele sau fidgeturile, dar și să-și reamintească de propria copilărie prin intermediul jucăriilor retro cum ar fi jucăria Bobo, rubikurile sau jocurile de cărți”.

În acest an, piața jucăriilor tradiționale din UE se va ridica la 25 de miliarde de euro. Țările europene cu cele mai ridicate valori ale pieței de jucării sunt: Marea Britanie (cu venituri estimate de 5,7 miliarde de euro în acest an), urmată de Germania, Franța, Italia și Spania. Anul trecut, categoria jocurilor și a jucăriilor de tip puzzle a crescut, în UE, cu aproape 6%, fiind cea mai dinamică și luând locul jucăriilor de construcții.

CUM A CUCERIT KENDAMA LUMEA?

Care este motivul pentru care kendama a devenit atât de populară în doar câteva luni? „Este vorba de provocarea pe care o oferă, secretul fiind diversitatea trickurilor și a nivelurilor de dificultate, oferind practic nenumărate posibilități”, spune Kiss. El adaugă că se pot face foarte multe trucuri cu kendama, iar unele „sunt suficient de grele încât să mențină interesul luni sau chiar ani de-a rândul”.

Totuși, kendama nu este singura jucărie care a făcut furori în acest an. La scurt timp, a urmat un alt val generat jucăriile de tip fidget, în special „fidget spinners”, menite să țină ocupate mâinile jucătorului. „Faptul te că poți juca oriunde (în parc, metrou, mall, acasă, la școală), nu necesită un anumit număr de participanți, vârsta și de asemeni prețul acesteia, toate aceste motive au făcut kendama foarte populară. Același lucru se întâmplă cu fidget spinnerele”, spune psihologul Elena Pălimac. Tot ea explică interesul uriaș generat de aceste jucării și din perspectiva dependenței creierului față de nou; aceste jucării sunt, pentru mulți dintre cei care le folosesc, noutăți, le trezesc interesul.

Jucăriile mici oferă utilizatorului ceva de făcut cu degetele și i-ar ajuta pe oameni să scape de anxietăți. Un asemenea exemplar este „The Fidget Cube”, proiect finanțat pe platforma de crowdfunding Kickstarter cu 6,5 milioane de dolari. „Fidget spinnerele înlocuiesc rosul de unghii, ceea ce este un mare pas înainte. În plus, se adresează unei pături largi de consumatori”, spune sociologul Bogdan Voicu. La rândul său, Elena Pălimac este de părere că „în cazul spinnerelor, fascinația este dată în primul rând de mișcare și culoare, iar găselnița de marketing este presupusa lor funcție terapeutică, care științific nu a fost demonstrată. Efectul antistres poate rezulta din repetarea unor mișcări stereotipe, care eliberează o anumită cantitate de energie fizică și psihică”.

În ceea ce privește prețul unei kendame, acesta variază de la câteva zeci de lei până la câteva sute de lei, în funcție de firma producătoare, de material și de desenul cu care este decorat. Unele kendame rare pot costa și câteva mii de dolari. „Vindem kendama și la peste 200 lei. Periodic apar noutăți îmbunătățite calitativ și în special în ceea ce privește designul, la prețuri  în jur de 400 lei. În ceea ce privește spinnerele, avem în ofertă produse cu prețuri în jur de 79 lei”, spune Carmen Dumitrescu, business development manager Diverta. Ea se așteaptă ca în viitor să vândă spinnere cu 90-100 de lei. În momentul de față, retailerul Diverta vinde în jur de 5.000 de kendame și 2.000 de spinere pe lună.

„Doar într-o singură săptămână, de la mijlocul lunii mai (8 – 14), am înregistrat peste 145.000 de căutări despre kendama. Două săptămâni mai târziu, 22 – 28 mai, și fidget spinnerele atingeau cota maximă de popularitate, fiind înregistrate peste 210.000 de căutări care făceau referire la ele”, au declarat reprezentanții eMAG.

Kendama se vindea în cadrul retailerului de la începutul anului, „iar în martie puteam vorbi deja despre începutul unui nou fenomen. Popularitatea acestei jucării a crescut foarte repede: în luna mai aveam deja cu 227% mai multe comenzi care conțineau kendama față de luna martie. Probabil mulți adulți au ales să dea cadou copiilor de 1 iunie o astfel de jucărie”, adaugă reprezentanții eMAG.

Tot cam în aceeași perioadă și spinnerele au devenit populare brusc. „Majoritatea clienților care au comandat kendame și fidget spinnere au între 35 și 44 de ani. Cele mai multe comenzi care au conținut astfel de produse au fost plasate din București”, spun reprezentanții celui mai mare retailer online din România. În Timiș, Constanța și Prahova s-au comandat cele mai multe jucării kendama de pe eMAG, în vreme ce clienții din Cluj, Timiș și Constanța au comandat cele mai multe spinnere. De asemenea, față de primele șase luni din 2016, numărul de produse din categoria jucării s-a dublat la eMAG.