De ce americanilor, care pun piedici „salvatorului“ Nord Stream 2, le convine că în Europa și în lume este o criză a gazelor: exporturile de gaze din SUA și prețurile sunt la niveluri record

SUA sunt cel mai mare producător de gaze naturale din lume, iar UE este al doilea cel mai mare consumator. Ar fi, prin urmare, în interesul americanilor să vândă europenilor cât mai mult combustibil și cât mai scump. Actuala criză a gazelor din Europa, pentru care, se spune, Rusia are cea mai mare vină, oferă SUA exact această oportunitate.

Rusia domină pe piața europeană a gazelor naturale, având avantajul proximității geografice și al unei rețele de gazoducte cu care a înconjurat pe trei părți Uniunea Europeană. Exportatorii americani de gaze pot ajunge în Europa doar cu vapoarele cisternă și își pot descărca marfa doar în porturi cu instalații speciale de procesare a gazelor naturale lichefiate (GNL).

Teoretic, gazele rusești ar trebui să fie mai ieftine. Însă actualele prețuri record de pe piețele europene și asiatice ale energiei fac ca exportatorii americani să pară low-cost.

SUA au început să exporte GNL în Europa în 2016 și de atunci nu s-au mai oprit. În doar trei ani, din 2017 până în 2019, livrările de gaze americane au crescut de aproape opt ori în volum, potrivit datelor Comisiei Europene.

În 2019, circa 36% din exporturile de gaze ale SUA au ajuns în Europa, în principal în Franța, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Grecia, Marea Britanie (de unde GNL regazeificate se duc mai departe în UE) și Belgia. De menționat este că statele est-europene care importă gaze sub formă de GNL au porturi speciale pentru primirea navelor-cisternă dotate cu instalații de regazeificare. Între timp, lor li s-a alăturat Croația. România nu are.

Importurile de combustibil din America au scăzut în timpul recesiunii economice, ca urmare a diminuării drastice a consumului pe fondul înghețării activităților economice, dar și-au revenit odată cu redeschiderea economiilor.

În prima jumătate a acestui an, SUA au fost cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa (poziție deținută din 2019, Rusia fiind acum pe locul doi), contribuind în trimestrul doi cu 31% la importurile totale de GNL ale Europei. Ponderea Rusiei este de 21%.

Vapoarele rusești trebuie să străbată mările reci din nordul Eurasiei pentru a ajunge în Occident. Spre deosebire de Gazprom, singurul exportator de gaze rusești și companie care are puternice legături cu Moscova, exportatorii americani sunt privați, dar guvernul SUA îi promovează: gazele americane ar fi o cale de reducere a dependenței de Rusia și ar veni de la un aliat al Europei.

Noul impuls dat exporturilor de com­bus­tibilul american vine în condițiile în care pre­țurile sunt mai mari ca niciodată, ajungând acolo printre altele deoarece Gazprom livrează doar cât este obligat prin contracte și nu cât cer clienții europeni pentru a avea sigu­ranța că în această iarnă au suficiente rezerve.

Kremlinul spune că punerea în funcțiune cât mai rapid a gazoductului Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania ar detensiona piața gazelor. Cu alte cuvinte, dacă noul gazoduct rusesc este pus în funcțiune, Rusia ar livra mai multe gaze Europei, mărind oferta și împingând prețurile în jos. Gazprom poate mări fluxul de gaze către Europa prin diferite alte conducte, dar, din motive știute doar de Moscova, nu o face.

SUA, în schimb, și alte state est-europene, se opun deschiderii Nord Stream 2, considerând că gazo­duc­tul este doar un instrument politic în mâinile Moscovei, fără nicio justificare economică. Există și un Nord Stream 1 care, atunci când a apărut ideea de Nord Stream 2 nici măcar nu era folosit la capacitate maximă. Mai mult, administrația președintelui Joe Biden amenință de mult timp să pună piedici proiectului rusesc prin aplicarea de sancțiuni. Situația convine și Rusiei și SUA. Ambele țări vând gaze Europei pe o piață acum foarte scumpă, iar europenii nu-și permit să fie pretențioși.

The Wall Street Journal, unul dintre cele mai mari ziare de business americane, dar critic la adresa politicilor lui Biden, scrie că din SUA pleacă în condițiile crizei globale de energie mai multe gaze ca niciodată, inclusiv spre Europa. Acest lucru face ca și prețurile de pe piața americană să urce până la cote de alarmă. Însă prețurile din SUA sunt mult mai mici decât în restul lumii.

Între timp, exportatorii de gaze americane pun la cale noi proiecte pentru a profita de penuria din Europa și de creșterile de prețuri la nivel mondial, chiar dacă Biden vrea să înverzească economia americană prin folosirea a cât mai multă energie verde, scrie Financial Times.

O serie de noi hub-uri de GNL de pe coasta americană a Atlanticului pot face din SUA al doilea cel mai mare exportator de gaze lichefiate din lume, după Australia. Însă noile capacități de export nu vor fi gata la timp pentru a ameliora situația de pe piețele europene.

Iar criza europeană este un pericol pentru chiar viețile oamenilor, după cum a explicat un reprezentant al departamentului de stat pentru energie din SUA Amos Hochstein. Exporturile americane din prezent nu pot mișca semnificativ prețurile în Europa deoarece sunt mici în comparație cu cele ale Rusiei.

Rusia contribuie cu aproximativ 50% la importurile de gaze, prin conducte sau GNL, ale Europei. Importurile de GNL din SUA și alte state au o pondere de doar 20%. Actualele condiții de pe piețe i-au adus în El Dorado pe producătorii și mai ales pe exportatorii de GNL din SUA. Însă ei, spre deosebire de Gazprom, au mai multe incertitudini în față.

Una este că unele state europene le privesc marfa cu scepticism deoarece procesul de producție poluează mediul cu emisii cu efect de seră. Acest lucru poate fi îndreptat de reguli noi impuse de Biden, iar într-o criză cu greu clientul își poate permite să fie pretențios. Însă rămâne problema convingerii investitorilor că exportul de gaze va rămâne o afacere bănoasă. Spre deosebire de companiile private americane, politicile Gazprom sunt dictate direct de Kremlin.

Până una-alta, traderii spun că în prezent există cumpărători pentru oricât de multe gaze SUA pot produce și exporta. Iar exporturile sunt la un nivel record.