De ce a dat faliment Mic.ro

Eduard Dinu, profesor doctor la Academia de Studii Economice din București, analizează pentru Ziarul Financiar falimentul Mic.ro.

Ceea ce trebuia demonstrat s-a întâmplat zilele acestea, un cunoscut întreprinzător român fiind nevoit să recunoască și de jure, nu numai de facto, eșecul afacerii numite Mic.Ro. Personal am fost sceptic încă de când am auzit de planul de afaceri care prevedea pătrunderea pe o nișă a comerțului cu amănuntul, mizând pe proximitate și produse autohtone, într-un sector dominat de giganți. Așa-numitele atuuri întrezărite de întreprinzătorii locali sunt în fapt simple himere. Răzvan Petrovici a cunoscut același eșec cu rețeaua Univers’all, ca de altfel și Cornel Penescu cu lanțul Pic. Asta pe segmentul formatelor mari de magazine. Și exemplele pot continua. Simpla consultare a datelor statistice publicate periodic arată că sectorul cu rata cea mai ridicată de faliment în România este comerțul cu amănuntul.

Magazinele de formate mici supraviețuiesc cu greu în lumea modernă. Căci diferența uriașă de talie conferă giganților adevăratele atuuri: putere de negociere net superioară în raport cu furnizorii de mărfuri (multe lanțuri europene dețin centrale unice de achiziție a mărfurilor), costuri operaționale minime pe metrul pătrat de suprafață comercială, sortimente diversificate de mărfuri etc.

Cu toate eforturile organelor competente, cum ar fi Consiliul Concurenței, de exemplu, giganții valorifică în beneficiul propriu aceste atuuri inclusiv prin taxe de poziționare, imputarea cheltuielilor de reclamă furnizorilor de mărfuri, stabilirea unilaterală a termenelor de plată către furnizorii de mărfuri etc. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume. În acest context iluzia poziționării pe nișa proximității nu are cum să se dovedească inspirată. Pentru că giganții ocupă agresiv și acest segment.

Carrefour este cel mai adecvat exemplu pentru piața autohtonă: după ce în primă fază a penetrat piața cu hipermarketuri poziționate marginal, lanțul francez a atacat ulterior și zona de proximitate cu conceptul Carrefour Market. Asocierea recentă dintre acesta și lanțul Angst este un mod agresiv de operaționalizare a strategiei menționate. Întreg teritoriul va fi ocupat de retailerii internaționali care dețin resurse financiare importante, au formate de business validate de experiență și parteneriate dezvoltate la o scară cu totul alta cu marii producători: Unilever, Procter and Gamble, Coca-Cola etc. Imaginați-vă un ring de box în care intră un boxer de la categoria mijlocie-mică convins fiind că deține secretul de a-l învinge pe unul de la supergrea.

Întrebarea care se pune nu este cine va fi câștigătorul, ci în ce repriză va fi anunțat k.o.-ul?

Cele mai eficiente formate de vânzări cu amănuntul sunt cele mari, după atestă și datele de mai jos:

Sursa: ZF 16 aprilie 2010

Imaginați-vă de asemenea ce volum de vânzări poate genera un magazin de câțiva zeci de metri pătrați, cu o gamă restrânsă de mărfuri: presă scrisă (care oricum este pe cale de dispariție pe mapamond), sucuri, biscuiți, conserve, țigări și altele de genul acesta în comparație formatele de mai sus. Ponderea vânzărilor prin rețelele moderne de comerț ajunsese în România la finele lui 2009 la cca. 55% comparativ cu numai 26% în anul 2005 potrivit datelor furnizate de către Consiliul Concurenței iar dinamica indică un singur sens. Din punct de vedere strategic se poate afirma că atractivitatea sectorului de comerț cu amănuntul pentru un competitor local este foarte scăzută, barierele la intrare fiind importante, nivelul de concurență ridicat iar puterea de negociere în raport cu furnizorii scăzută. Toți acești factori înseamnă o probabilitate ridicată de faliment. Sigur, în cazul de față, întreprinzătorul nostru ar mai fi putut încerca o ultimă soluție înainte de a cere insolvența propriei afaceri: conversia datoriilor în obligațiuni și ulterior a acestora în acțiuni. O singură problemă împiedică însă operaționalizarea acestei scheme, brevetate în alt context: faptul că spre deosebire de Petromidia principalii creditori ai afacerii sunt privați.