De ce a amânat cu un an CCR reducerea la 30% a pragului de prezență la referendum

CCR s-a prevalat astfel de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneția (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilității legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puțin un an înainte de referendum”. Acest paragraf al codului a fost ignorat de CCR vara trecută, atunci când s-a pronunțat asupra legii Severin-Pieptea (USL) care prevedea reintroducerea unui singur cvorum de aprobare pentru toate tipurile de referendum, adică așa cum fusese legea la noi din 2007 până în aprilie 2012 (aprobarea inițiativelor supuse la referendum se face cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate).

CCR a dat atunci undă verde legii USL la 10 iulie, iar în baza ei s-a organizat la 29 iulie referendumul de demitere a președintelui Băsescu – așadar, fără anul de grație cerut de Comisia de la Veneția pentru asigurarea stabilității legislative. Acum, schimbarea cvorumului de prezență de la 50% plus unu din cetățenii înscriși pe liste la 30% ar fi însemnat o modificare care nu a mai fost adusă legii referendumului din 2000 până astăzi.

Fapt e că decizia CCR deschide trei posibilități pentru USL: prima, să încerce organizarea referendumului în 2 zile, ca în 2003, a doua – să-l amâne pentru vara viitoare, iar a treia, sugerată de liberalii Călin Popescu-Tăriceanu și Sorin Roșca-Stănescu, ca Parlamentul să se transforme în Adunare Constituantă și să elaboreze de la zero o nouă Constituție pe care o va supune ulterior votului popular. Pentru aceasta, condiția ar fi însă un referendum preliminar prin care se supune la vot abrogarea actualei Constituții.