Datele estimate de Comisia Națională de Prognoză rămân optimiste: o cădere de doar 3,8% a economiei în 2020. Cel puțin minus 5%, spun instituțiile independente

♦ Minus 5,5% este estimarea de restrângere a PIB în 2020, potrivit unei analize a ING Bank. Minus 5% crede Raiffeisen Bank și minus 4,7% BCR

Însă lucrurile puteau fi și mai rele, estimează economiștii. Nici nu se putea altfel. Economia a fost închisă, voluntar, vreme de două luni. Industria a scăzut, în primul semestru din an, cu 16,4%, dar Comisia Națională de Prognoză crede că această scădere se va restrânge, pe întregul an, la 8,6%. Agricultura, estimează aceeași sursă, va scădea cu 7,1%.

„Prea optimist“, crede Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank. Construcțiile, care au crescut cu 19% în primul semestru, ar urma să avanseze cu 5,8%, pe întreg anul. „Sunt mulți bani de spălat acolo“, spune, cu seriozitate, economistul Dragoș Cabat, dar adaugă: „e bine că cresc“.

erviciile ar urma să scadă, pe ansamblu, cu doar 2,7%, dar, la primul semestru, serviciile prestate populației au scăzut cu 38%. Se întoarce epoca abundenței? Greu de crezut, de vreme ce economiștii nu văd o reîntoarcere la nivelul lui 2019 decât în 2022. „Recuperarea nu va fi totală decât în 2020“, arată o analiză a BCR.

În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va crește cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

Deficitul fiscal va fi cea mai mare provocare a anilor ce vin, spune Ionuț Dumitru. Dar mereu au fost găsite soluții: inflația va fi cea care va netezi brazda. Cu o creștere economică de 3-4% și un deflator de 5, toată povestea cu creșterea pensiilor va fi o amintire, în câțiva ani. Însă, pentru acum, plusul este că datele la semestrul întâi sunt mai bune decât se anticipa. Iar minusul este că recuperarea nu va fi atât de rapidă pe cât se credea.

În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va crește cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.