Darts pe langa inflatie

Criticata de ziaristii autohtoni fiindca a preferat sa faca anuntul respectiv in presa straina, banca centrala a dezvaluit, in sfarsit, ca a trecut oficial, incepand din august, la regimul de tintire a inflatiei. Aceasta inseamna ca toate celelalte variabile macro – deficite externe, crestere economica, curs valutar – vor conta pentru BNR doar in masura in care influenteaza inflatia, iar obiectivul de rata a inflatiei va fi urmarit pe o perspectiva mai lunga (doi ani), ceea ce va face politica monetara mai predictibila si mai transparenta. BNR ar urma sa-si publice inclusiv calendarul sedintelor Consiliului de politica monetara, ceea ce inseamna ca piata va afla din timp intentiile bancii de a modifica dobanzile.

Trecerea la tintirea directa a inflatiei ar trebui sa insemne, pe de o parte, ca BNR a ajuns sa dispuna de modelul macroeconomic in masura sa determine prognoze exacte ale inflatiei pe termen lung si de instrumentele necesare ca sa urmareasca in practica obiectivul de inflatie. Pe de alta parte, deplasarea centrului de greutate al politicii BNR spre inflatie era oricum necesara in pregatirea aderarii la UE, unde Romania nu poate intra fara o dezinflatie convingatoare. Totusi, nu se poate vorbi inca de o tintire a inflatiei in varianta ca la carte, pentru ca BNR nu-si poate permite inca sa lase cursul de schimb complet liber. Vicepresedintele bancii centrale, Cristian Popa, a declarat pentru Reuters ca regimul de flotare controlata a cursului de schimb va trebui mentinut pentru cativa ani de acum inainte.

Intr-adevar, asa cum am vazut si saptamana trecuta, capitalurile speculative (dar si intrarile de valuta „normale“, care nu pot fi insa absorbite de economie) provoaca in continuare variatii drastice de curs, cu efecte serioase in economia reala si asupra deficitelor externe, iar banca centrala e silita sa intervina pentru redresarea situatiei. Saptamana trecuta, BNR a trebuit sa cumpere masiv valuta din piata, ca sa readuca la un nivel mai realist un curs de schimb alunecat spre 3,4 lei/euro.

Logica dezinflatiei pure ar fi presupus, dimpotriva, ca BNR sa lase leul sa se aprecieze in voie, tocmai pentru a impinge in jos o inflatie care, din cauza inundatiilor si a scumpirii utilitatilor, nu scade: in iulie, rata lunara a urcat la 1%, de la 0,3% in iunie. Ca reactie, BNR a majorat deja, saptamana trecuta, de la 7,9% la 8,5% dobanda de interventie, semnaland astfel ca anticipeaza o crestere a inflatiei. Totusi, BNR n-a putut sa-si permita sa majoreze mai mult dobanda, pentru a nu atrage interesul capitalurilor speculative. Aici, asa cum s-a mai intamplat, banca centrala primeste o mana de ajutor indirecta de la Rezerva Federala a SUA, care a majorat saptamana trecuta rata dobanzii de referinta, pentru a zecea oara in ultimele 14 luni, masura de asteptat sa dreneze din nou spre piata americana capitalurile migratoare in cautarea celor mai bune randamente.