Dar produsele noastre ce au?

Agricultorii cehi pregatesc proteste in mai multe orase ale tarii impotriva marilor lanturi de retail, care nu doresc sa comercializeze produse autohtone. Ei acuza ca acestea ar prefera produsele de import de slaba calitate, in locul celor cehe, mai bune calitativ, dar putin mai scumpe.

Pe langa mitinguri, Camera Agricola din Cehia isi propune sa declanseze si o campanie de informare in randul populatiei, spune Jan Veleba, presedintele Camerei, citat de agentia de presa CTK. Noile actiuni vin dupa ce incercarea de amendare a legii privind protectia concurentei economice nu a reusit sa adune suficiente voturi in Parlament. Veleba a dat exemplul evolutiei importurilor la carnea de porc. Daca in 2005 acestea au fost de 70 de milioane de euro, in 2006 valoarea lor s-a triplat, ajungand la 220 de milioane de euro. O alta acuzatie adusa retelelor de retail este posibila falsificare a etichetelor. Astfel, carnea ieftina de vitel de pe rafturile supermarketurilor, importata in cea mai mare parte din Austria, este suspectata ca ar fi de fapt carne de vaca. Actiunile fermierilor cehi vor fi sprijinite si de producatorii locali, dar ajutorul va fi doar unul moral. Motivul: in cazul in care o companie din industria alimentara ar aparea intr-o astfel de manifestare, ar risca sa fie eliminata din lista de furnizori ai lanturilor de retail, a explicat Jaroslav Camplik, presedintele Camerei Alimentare din Cehia.

Petr Gandalovic, ministrul agriculturii, a promis ca pana la 31 octombrie guvernul va trimite o informare despre cum intentioneaza sa rezolve problemele dintre furnizori si lanturile de retail. El a explicat ca singurul domeniu unde statul poate interveni este in relatia dintre lanturile de supermarketuri si furnizori. Marile companii ar impune deseori conditii injuste, pe care furnizorii sunt nevoiti sa le accepte. Potrivit lui Gandalovic, daca supermarketurile ar fi nevoite sa accepte cateva conditii impuse de stat, ar gasi imediat portite de scapare. Gandalovic a mai spus ca in locul manifestatiilor ar fi de preferat o campanie prin care producatorii, sprijiniti de asociatiile consumatorilor, sa educe clientii. Un exemplu ar fi proiectul inceput in urma cu patru ani, prin care produsele alimentare si agricole autohtone de calitate superioara au primit eticheta KLASA. Pana in luna martie, aproape 1.400 de produse de la 200 de producatori au obtinut aceasta distinctie. Potrivit lui, daca populatia ar fi educata sa cumpere aceste produse, si importurile s-ar diminua.