Daniel Gross, retailerul Penny: Apetitul consumatorilor pentru produse „made in Romania“ nu are în spate dorința de a ajuta economia locală, ci e mai degrabă legat de gust

Orientarea clienților către produse realizate local datează de mai mulți ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport și logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiți să suplinească lipsurile.

Orientarea clienților către produse realizate local datează de mai mulți ani, însă fenomenul s-a remarcat cu atât mai mult în 2020, în pandemie, când în primele luni de lockdown au apărut probleme de transport și logistică, ast­fel că marfa adusă de peste hotare a fost în­târziată sau chiar blo­cată, producătorii ro­mâni fiind nevoiți să suplinească lipsurile.

„Nu știu dacă au fost consumatorii cei care au cerut mai multe bunuri românești în 2020 sau au fost ei forțați de împrejurări să le consume. În martie au apărut blocaje de marcă astfel că oamenii au avut oportunitatea să descopere și altceva“, spune Daniel Gross, executivul român ce conduce operațiunile locale ale discounterului german Penny, ce are în România o rețea de circa 280 de magazine.

De altfel, s-a vorbit în mai multe rânduri despre faptul că pan­­demia ar putea duce la o inver­sare a fenomenului de globalizare și astfel la o orientare mai mare a consumatorilor către branduri locale. Acest fenomen nu e specific României, ci este mai degrabă unul global.

„Nu știu dacă pandemia i-a făcut pe români mai patrioți, dar cred că a creat oportunități de a consuma articole substituibile. În general, trendul de orientare către made in RO nu este unul nou. Ce a făcut pandemia a fost să deschidă și mai mult apetitul prin oportunitățile apărute. Astfel, pe viitor cred că oamenii vor fi mai patrioți și nu doar la noi. Se va remarca o localizare, o apropiere de rădăcini.“

Executivul adaugă că acest feno­men nu are legătură cu dorința oamenilor de a ajuta economia locală, ci mai degrabă are de-a face cu faptul obișnuința, cu gustul. Plus că a crescut încrederea în produsele românești, a căror imagine s-a îmbunătățit consi­derabil.

„Nu mai sunt diferențe față de produsele venite din afară“, explică Daniel Gross.

În cazul Penny Market, majoritatea furnizorilor (80%) sunt români, iar cea mai mare parte a sortimentului permanent (circa 60%) e realizat local. Mai mult, cifrele sunt în creștere.

Totuși, ținta companiei e ca 60% din sortiment să se încadreze în principiul tripluRO, adică nu fie doar realizat local, ci să aibă și materia primă din România, iar procesarea intermediară să se facă tot aici.

„E ceva mai mult de muncă, dar vrem să ne dezvoltăm în România împreună cu partenerii locali. E un plan pe termen mai lung, până în 2023.“ Această strategie vizează și mărcile private.

Cele mai puternice mărci private Penny astăzi sunt Boni și Penny Punct, iar pe locul al treilea este Hanu Boieresc, o marcă lansată în 2016 cu produse strict made in România.

Acesta din urmă e totodată brandul care va crește cel mai mult în perioada următoare, potrivit oficialilor companiei.

Mărcile private au ajuns să contribuie cu 30% la businessul discounterului Penny. În cinci ani au câștigat 8%, iar ținta e ca ele să ajungă la 35% din cifra de afaceri până în 2023. Daniel Gross spune că e o țintă realizabilă, mai greu va fi să se obțină „eticheta“ de triplu RO.

Retailerul Penny, activ pe segmentul de discount, a încheiat anul trecut cu o creștere a cifrei de afaceri chiar peste cea din 2019 când businessul a postat un plus de 15% până la aproape 4 mld. lei.

Discounterul german Penny are circa 280 de magazine în România după ce anul trecut a inaugurat 20 de unități noi. Pentru 2021 compania va accelera ușor ritmul pentru a atinge pragul de 300 de magazine. În ceea ce privește cifra de afaceri, compania și-a bugetat o nouă creștere, însă estimările sunt prudente, avansul fiind de sub 10%.