Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal: În România există o rezistență enormă la corecția deficitului bugetar foarte mare

România are un deficit structural, un deficit bugetar foarte mare, și există o rezistență enormă la corecția acestui deficit, teza care prevalează fiind aceea că România este suprataxată, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal. În plus, a adăugat el, România are și un cont curent care are un deficit mare, cu o finanțare externă în proporție de aproape jumătate.

“Nu aș vrea să tot pedalez pe această vulnerabilitate a noastră care este cunoscută, este evocată și de Banca Națională, este menționată constant de Consiliul fiscal. Avem deficit structural, avem deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB. Ai și un cont curent  care are un deficit mare, cu o finanțare externă aproape jumătate. În România există o rezistență enormă la corecția acestui deficit  bugetar foarte mare pentru că va afecta veniturilor oamenilor și nu se acceptă. Teza care prevalează este că România este suprataxată. România nu este suprataxată, România colectează într-adevăr foarte puțin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare  mai taxate ca altele, mă refer și la categorii de contribuabili”, a explicat Dăianu la prezentarea lucrarii “Stabilitatea financiară și politica macroprudențială”, care îi are ca autori pe Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei.

Deficitul bugetar a crescut doar în primele cinci luni din 2024 la 3,4% din PIB.

România este în procedură de deficit excesiv din 2020 și, inițial, planul agreat de guvernele anterioare prevedea o reducere a acestuia graduală, până la 3% din PIB în 2024. Cu toate acestea, crizele suprapuse din ultimii ani au adus deficite bugetare pentru mai multe state membre, astfel că procedurile de reducere a deficitului bugetar au fost renegociate. Ținta inițială a guvernului era de un deficit de 5% din PIB în 2024.

Marcel Boloș, ministrul finanțelor, a explicat la ZF Live că executivul european a transmis României o traiectorie de rectificare a deficitului bugetar pe o perioadă de patru sau șapte ani, care pornește de la un deficit bugetar de 6,9% din PIB în 2024. Nu este încă o decizie agreată oficial cu Comisia Europeană, dar ministrul a spus că, în termeni practici, este vorba de o nouă procedură de deficit excesiv.

În contextul discuțiilor despre stabilitate financiară, despre educație financiară, președintele Consiliului fiscal a atenționat că educația financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii: experților din Guverne dacă există, experților din partide daca exista, și parlamentarilor.