Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: Ați văzut la noi cum se întâmplă? În șase ore, într-o zi, s-au terminat dezbaterile pe un proiect de buget. Educația financiară se adresează în primul rând celor ce iau decizii, experților din guverne, dacă există, din partide și parlamentarilor

♦ Noile tendințe legate de stabilitatea financiară trebuie cunoscute de economiști, și de salariații din bănci ♦ Valentin Lazea, economistul-șef al BNR: „Mulți dintre economiștii care sunt salariați ai băncilor cred că ei doar trebuie să aplice anumite norme venite de la BNR, fără vreo implicare. Un fel de noi muncim, nu gândim, în variantă modernă“.

Într-o țară care vrea să aibă politici serioase, ar trebui să se discute în comitete parlamentare, să existe audieri cu experți din BNR, de la Consiliul Fiscal și din mediul academic, care să exprime un punct de vedere, în timp ce în realitate în România în șase ore, într-o zi, se termină dezbaterile pe un proiect de buget și nu se discută pe probleme de stabilitate financiară, a atenționat ieri Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal.

Construirea bugetului unei țări, ancorat în realitățile macroeconomice, este de-o importanță vitală, în special în cazul României, care se confruntă cu derapaje și are un deficit bugetar mare. Iar în ultimii ani, țintele asumate prin bugete au fost depășite de cele mai multe ori de realitate.

„Ați văzut la noi cum se întâmplă dezbaterile? În 6 ore, într-o zi, s-au terminat dezbaterile pe un proiect de buget, nu se discută pe probleme de stabilitate financiară. Asta este“, a spus ieri Dăianu la prezentarea lucrării „Stabilitatea finan­ciară și politica macropru­dențială“, care îi are ca autori pe Florian Neagu, Matei Kubinschi, Alexie Alupoaiei. În contextul discuțiilor despre stabilitate financiară, despre educație financiară, președintele Consiliului Fiscal a subliniat faptul că edu­cația financiară se adresează în primul rând celor care iau decizii, respectiv experților din guverne, din partide și parlamentarilor, dacă există astfel de experți.

„Noi toți cerem ca cetățenii să știe mai mult. Cetățenii trebuie să aibă cunoștințe mai bune economice și financiare, este bine să fie așa, dar educația financiară se adresează în primul rând celor ce iau decizii: experților din guverne, dacă există, exper­ților din partide, dacă există, și parla­mentarilor“, a spus Dăianu.

El a amintit că România are un deficit structural, un deficit bugetar foarte mare, și există o rezistență enormă la corecția acestui deficit, teza care prevalează fiind aceea că România este suprataxată. În plus, a adăugat el, România are și un cont curent care are un deficit mare, cu o finanțare externă în proporție de aproape jumătate.

„Nu aș vrea să tot pedalez pe această vulnerabilitate a noastră care este cunoscută, este evocată și de BNR și este menționată constant de Consiliul Fiscal. Avem deficit structural, avem deficit bugetar foarte mare. Deficitul structural este peste 6,5% din PIB. Ai și un cont curent  care are un deficit mare, cu o finanțare externă aproape jumătate. În România există o rezistență enormă la corecția acestui deficit  bugetar foarte mare pentru că va afecta veniturilor oamenilor și nu se acceptă. Teza care prevalează este că România este suprataxată. România nu este suprataxată, România colectează într-adevăr foarte puțin. Există însă dezechilibre foarte mari, există sectoare  mai taxate ca altele, mă refer și la categorii de contribuabili“.

Prezent la eveniment, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a adus în discuție și importanța unei bune pregătiri în sfera stabilității financiare a celor din domeniul economic și bancar, el aminind că în România există cel puțin 500.000 de absolvenți cu diplomă ai unor facultăți cu profil economic, care ar trebui să fie interesați de stabilitatea financiară și de politica macroprudențială, iar dintre aceștia 50.000 sunt salariați bancari, din care 5.000 au funcții de conducere.

„Dintre acești 500.000 de absolvenți, 50.000 lucrează în bănci, materia lor de bază ar trebui să fie stabilitatea financiară pentru a înțelege aceste provocări și riscurile la care te expui ca bancă, dar și riscurile la care îți expui clienții. Mulți dintre economiștii care sunt salariați ai băncilor consideră că ei doar trebuie să aplice anumite norme venite de la BNR, fără vreo implicare de vreun fel. Un fel de noi muncim, nu gândim, în variantă modernă. Această atitudine nu este una care să fie demnă de laudă, un economist trebuie să cunoască în detaliu aceste chestiuni care țin de activitatea instituției unde lucrează. Pentru a restrânge și mai mult, dintre acești 50.000 de salariați bancari, probabil că 5.000 au funcții de conducere, CEO, directori de agenții, șefi de departamente etc. Dacă nici aceștia nu trebuie să stăpânească foarte bine stabilitatea financiară și politica macroprundențială, atunci cine?“.