Dana Ciriperu, redactor-șef adjunct ZF: Ce puneți în loc?

Zilele acestea va fi forfotă mare în școli și licee. Absolvenții de gimnaziu își aleg drumul.

Poate mergeți printre elevi, domnule ministru Daniel David, printre elevii care au luat burse de merit, toată clasa, cum spuneți dumneavoastră, și îi vedeți cum au acces acum la cele mai bune licee din București unde mediile de intrare în clasa a noua sunt sigur peste 9.50. Poate îi întrebați cum au ajuns aici, cine i-a sprijinit, cât au plătit părinții pentru meditații sau cum și-au folosit bursa ca să facă ei pregătire acolo unde nu erau suficient de bine pregătiți.

Poate mergeți zilele acestea și într-un oraș mic sau în mediul rural să vorbiți și cu elevii de acolo, să vedeți poate în ceasul al doisprezecelea că este o mare diferență între bursa de merit și bursa de reziliență. Vă amintiți poate că ieri, în conferință de presă, ați cerut ca ele să fie adunate, nu de alta, dar ca să puteți explica în continuare “anormalul” burselor din România.

O astfel de vizită vă va arăta diferența între bursele de merit și cele de reziliență. Nu sunt același lucru, nu acoperă aceleași nevoi. Veți vedea marile orașe și elevii de acolo și “reziliența” celor din orașe mici sau de la țară. î

Poate discutați cu cei care au beneficiat de ambele tipuri de burse, vedeți ce fac mai departe, cum arată viitorul lor.

Și poate, din discuțiile cu elevii, veți afla că din bursa de merit anormală și-au cumpărat cărți, au făcut cursuri de engleză, de robotică, au strâns pentru un laptop pe care familia nu și-l poate permite.

Până acum tot nu ne-ați explicat ce anume este anormal și ce este normal. Ce anume este merit și ce nu este. Merit și normal sunt așa cum le definiți dumneavoastră? O medie de 9,80 este sau nu merit, domnule ministru?

Nu ați prezent nicio cifră până acum, ne-ați spus doar bugete, cum au crescut bugetele de burse, dar nu v-ați uitat că în România anului 2025 aproape 850.000 de elevi au burse sociale? Erau 156.000 acum trei ani. Poate discutați cu acești elevi, din școli care învață în sistem simultan, poate îi întrebați direct pe ei de ce au nevoie de bursă socială.

Nu vă îngrijorează această cifră? Nu vă arată ea o dimensiune a sărăciei din România?

Tăiați bursele, dar ce puneți în schimb?

Astăzi, acum.

Bursele nu se văd în rezultate, ne-ați tot spus, dar ieri, când ați fost întrebat de Georgiana Mihalache cum comentați cele mai bune rezultate la evaluarea națională, ați fost ferm: “nu este nicio legătură”.

Pervertim mintea copiiilor cu bani, vrem să meargă la școală cu drag de școală, ne spuneți.

Ce frumos sună! Minunat. România normală, educată și mai nou onestă.

Dar dumneavoastră, domnule ministru, știți cum învață la propriu mulți dintre elevii din România? În câte schimburi? Câți sunt în containere modulare cu tavanul la 1.80 și săli mici în care încap doar băncile și tabla? Câți primesc masă caldă? Câți fac orele de sport în sala de clasă? Câte școli au bibliotecă sau laborator de informatică? Știți cum se descurcă profesorii de zona rurală care predau simultan și la elevi de 6 ani și la elevi de 10 ani?

Ce le oferiți dumneavoastră, domnule ministru, copiiilor cărora le tăiați bursele? Ce le oferiți, ce le oferă România pentru a merge cu drag la școală? Acum, nu în 2030.

Sunt norocoși cei care au profesori, învățători care luptă la propriu pentru ei. Pentru a-i sprijini și a-i ajuta să crească. Și din fericire sunt încă mulți în țară, iar rezultatele lor se văd. Meritul acestor profesori este real, autentic, dar e doar despre oameni, despre vocația lor.

Sistemul acesta anormal nu îi susține cu nimic. Ei raportează și la primar, și la inspectorat, și la minister. Unuia îi cer bani să cumpere carioci, celălalt trimite inspecția, iar ministerul le arată calea. Mai nou este calea spre lumină, după cum spuneți.

Dar lumina, în toți acești ani a venit de la oameni, nu de la minister, pentru că la minister s-au tot perindat miniștri care au avut viziune și strategie. Mereu altă viziune și altă strategie. Și atât.

Azi avem o nouă viziune și o nouă strategie.

Principiul raționalității, ne-ați spus. Să ne uităm la vecini, să fim raționali. Georgiana Mihalache v-a întrebat ieri unde este principiul raționalității când alocarea pe elev în România este de 6.000 de euro, față de 14.000 de euro alocarea în OCDE, spre care tindem.

Ați dat din cap aprobator, așa este, aici suntem în orice comparație, la coadă. “Vom repune educația pe mecanisme sănătoase până în 2030”.

Ce faceți astăzi? Dincolo de principii, mecanisme, vorbe. Ce puneți concret în loc?

Cum faceți? Care sunt aceste mecanisme sănătoase?

Educația nu are timp, s-au pierdut deja generații pe drum așteptând marele proiect de țară România Educată. Și acolo era viziune și strategie. Nimic, în realitate.

Ce le spuneți elevilor astăzi?

De fiecare dată când vă ascult, tot sper să ieșiți cu un alt mesaj, să le spuneți elevilor cu medii generale de 9,80 sau chiar 9,90, olimpicilor, “rezilienților” cu 8,50 dintr-un oraș mic că vă pare rău, că țara e într-o situație proastă, că ei merită sprijin, dar noi nu îl mai putem oferi pentru că nu sunt bani. Să le transmiteți încredere și să le arătați că vă pasă, că le apreciați rezultatele, meritul, să vorbiți cu ei, nu despre ei.

Dar nu spuneți asta.

“Meritul să fie merit”, ați spus și ieri. Adică?

“Vom repune educația pe mecanisme sănătoase”. Adică?