Dacă Rusia oprește mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite și cu producția internă

Principalii aliați ai României în ceea ce privește alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună și faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza prețurilor insu­por­ta­bile la uti­lități.

♦ Circa 43% din cerere este reprezentată de consumatori protejați. Restul, dacă situația o va cere, s-ar putea închide.

Principalii aliați ai României în ceea ce privește alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună și faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza prețurilor insu­por­ta­bile la uti­lități. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantitățile fi­ind cu 70% mai mari față de 2020, în contextul scăderii producției interne și al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba.

„În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi și cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută și tempera­turile“, spu­ne Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susține ritmul de producție și de ex­tracție“, a mai explicat Cârstea. Din­co­lo de condițiile me­teo care ajută România, mai sunt și alți fac­tori.

Azomureș, cel mai mare consu­ma­tor de ga­ze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de reluare a activității pe fondul prețului istoric al gazului. „Oamenii vin, instalațiile sunt oprite“, spun reprezen­tanți ai Azomureș. Mai departe, cen­trala de la Brazi a OMV Petrom care funcțio­nea­ză pe gaze este la rândul ei oprită până în apri­lie pe fondul unei revizii teh­nice progra­ma­te. Dar, în eventualitatea în care condițiile de piață se dete­riorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienții pro­tejați, definiți în legislația națională, chiar și în cazul unui consum de gaze foarte mare și să ia măsuri preventive adecvate“, se arată în Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România publicat în octom­brie anul trecut. În total, pon­de­rea cumulată a consumatorilor protejați în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esențiale, 8,8% energie termică pentru populație). În situație de criză, alimentarea pentru restul consuma­torilor poate fi limitată.

Dincolo de România, o eventuală în­trerupere a livrărilor de gaz rusesc pune în pericol întreaga Europă, cea mai afectată fiind chiar economia Germa­niei. De altfel, Germania, Italia, Austria și Franța sunt cele mai mari țări impor­tatoare de gaz rusesc din UE, după cum ara­tă statisticile publicate de Gazprom Export, brațul de livrări externe al co­lo­sului Gazprom. Astfel, Germania a im­por­tat o cantitate de 45,8 miliarde de me­tri cubi în 2020, la nivelul aceluiași an con­sumul de gaze naturale fiind de 86,5 mi­liarde de metri cubi.

„În actualul context, din punctul meu de vedere, este o revenire la prețu­rile reglementate la energie și gaz“, spu­ne un consultant din domeniu.

„Pentru Germania, tehnic, nu există soluție de azi pe mâine. Da, pot da drumul la câteva centrale pe cărbuni, dar nuclearul este istorie.“

Astfel, pentru o economie atât de puternic industrializată precum cea a Germaniei, ieșirea din zona de gaze naturale nu poate avea loc decât pe o perioadă de circa 10 ani de zile, timp în care prețul energiei trebuie să redevină accesibil. „Fără gaz Germania închide industria, iar asta înseamnă recesiune. Nu cred că își dorește cineva așa ceva.“

Jurnal de front

► Exodul continuă: peste un milion de persoane au fugit din Ucraina în țările vecine.

► Războiul a lăsat fără oameni agricultura Ucrainei, unul dintre cei mai mari zece producători de grâu din lume.

► Câți bani au câteva milioane de români prin fondurile de pensii Pilon II la Banca Internațională de Investiții, acolo unde Rusia este acționar majoritar, iar România vrea să se retragă. 

► Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank: Am depășit cu bine o perioadă de doi ani într-o conjunctură absolut nouă în lume, pandemia de COVID-19. Din păcate, acum avem în față o altă situație și mai imprevizibilă, conflictul din Ucraina.

► Mai mulți refugiați în România în contextul războiului Rusia-Ucraina. A crescut cererea de euro la casele de schimb valutar. Ce spun BNR și ARB?       

► Polonia vrea să își aducă singură gazele din alte țări prin gazoductul Baltic Pipe, care nu este încă operațional, dar este aproape finalizat.

► Cotațiile petrolului Brent, de referință pentru piața mondială, au ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2012. Grâul n-a costat niciodată în ultimii 14 ani mai mult ca acum. Se scumpește accelerat aluminiul, mâncarea, energia. Este o furtună perfectă pe piețe.

► IKEA și H&M închid operațiunile din Rusia. Peste 15.000 de angajați vor fi afectați.

► Volkswagen și Mercedes au anunțat că închid fabricile și opresc producția și vânzările de mașini în Rusia.

► FedEx, DHL și UPS, cele mai mari trei companii de curierat din lume, și-au suspendat activitățile din Ucraina, Rusia și Belarus.

► Cel mai dur avertisment al unei bănci europene: SocGen se teme că rușii vor confisca activele băncii de pe teritoriul țării.

► Prețul aluminiului atinge maximul istoric după o creștere de 30%.