Dacă nu te plimbi acum, atunci când?!

Conform datelor BNR din Balanța de plăți a României, în 2023 românii au cheltuit pe servicIi turistice în afara țării 8,45 miliarde de euro, un nivel record, cu 1,1 miliarde de euro mai mult decât în 2022 și cu 3,1 miliarde euro mai mult decât în 2019, când a fost cel mai bun an pentru turism. Probabil că BNR include în serviciile turistie sumele plătite pe hoteluri și pachete turistice, bani care trec prin bănci.

Nu cred că în datele oficiale sunt incluși și banii de buzunar, adică banii de buzunar care sunt cheltuiți în afară la restaurante, muzee, baruri, celebrele excursii de o zi etc. În străinătate, dacă plătești cash ești mai bine văzut, semn că și la ei cash-ul este rege. Cred că așa, la o simplă estimare, românii cheltuie în afară cel puțin 8 miliarde de euro, cash. Turismul extern s-a întors la nivelul din 2019, dar pe prețuri mult mai mari, atât la avioane, autocare, mașini de închiriat, restaurante, cafenele, magazine etc. Conform datelor statistice, prețurile biletelor de avion au crescut numai în ultimul an cu 20-30%, această creștere fiind absorbită imediat de cererea mare de bilete de avion.

Celebrii operatori low cost – Ryanair, Wizzair etc. – nu au suficiente avioane și piloți pentru câtă cerere există. Dacă îi întrebi pe corporatiști, generații Millennials și Gen Z, imediat cum începe anul și se iese din iarnă, căutările de bilete de avion pentru vacanțe, pentru city break-uri, sunt pe primul loc în căutările pe net. Pe locul doi sunt spațiile de cazare – booking.com, airbnb, pe locul trei intră hainele. Pe locul patru intră căutările de job și de salarii, mai degrabă pentru a vedea ce mai este nou în piață și cât mai sunt salariile, decât pentru a-și schimba cu adevărat jobul. Undeva spre final sunt căutările de apartamente și credite pentru achziția unui apartament.

Pentru noile generații, achiziția unui apartament cu credit, adică să te înhami la plata unor rate pe 25-30 de ani înseamnă o presiune lunară mult mai mare decât o pot duce acum. Așa că, dacă nu stau cu părinții, a sta în chirie este prima opțiune pentru millennials și Gen Z și de aceea chiriile au crescut cu 20-30% doar în ultimul an. Chiar dacă chiriile egalează rata pentru un apartament, noile generații preferă să locuiască în această formă, pentru a nu fi legați de un credit, un produs pe care îl consideră capitalist, prin care băncile iau bani de la oameni și se îmbogățesc.

A călători, a vedea cât mai multe țări, a vedea cât mai multe orașe începe să devină, dacă nu este deja, o țintă pentru corporatiștii mai tineri. Foarte mulți au devenit „profesori” în a cumpăra cele mai ieftine bilete de avion, în a găsi cele mai rezonabile forme de cazare, în a descoperi cele mai bune variante de street food etc. Dacă acum 25-30 de ani te duceai la Bruxelles cu 300 de dolari biletele de avion dus-întors, la un salariu de 300-400 de dolari, acum poți să te duci la Bruxelles cu bilete care costă 70-100 de euro, la un salariu de 1.000-1.500 de euro.

Aceeași comparație o putem face pentru multe alte orașe și țări din Europa. Felul prin care se raportează noile generații la viață este diferit față de cum ne raportăm noi, generația decrețeilor. Ei au alte posibilități financiare (prin salarii), sociale și de joburi față de cum le-am avut noi, pentru care a lucra într-o bancă, într-o multinațională, într-un birou reprezenta acum 20 de ani visul suprem. Noi nu am avut rutina schimbării jobului de la un an la altul, iar orice creștere salarială oferită de altcineva, de o altă companie, era întoarsă pe toate părțile, până era respinsă. Toată lumea își punea problema cât de stabil este un job. Acum, pentru noile generații această stabilitate a jobului nu reprezintă o prioritate, având în vedere cât de des poate un Millennials sau un Gen Z să își schimbe jobul într-un interval foare scurt. Sunt alte generații, cu alte priorități. Până una alta, să ne bucurăm că a trecut iarna, a fost vreme frumoasă, și urmează opt luni, martie-octombrie, în care city-break-urile și vacanțele sunt în topul discuțiilor.

Și să remarcăm că românii au bani.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)