Dacă nu investiți, măcar consumați

Sondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare și a populației relevă că în perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o creștere marginală la nivel agregat”, iar cererea din partea populației a crescut, indiferent de destinația creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, băncile consultate (sondajul este efectuat în rândul primelor 10 bănci după cota de piață, care dețin cca 80% din totalul creditării) așteaptă o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinată în special de scăderea cererii din partea corporațiilor, și o creștere a cererii din partea populației.

Este al doilea sondaj de la începutul lui 2013 încoace, după cel din mai anul acesta, unde se manifestă net această tendință divergentă, după ce în sondajul din februarie era așteptată stagnare în cazul tuturor categoriilor de credite pentru populație și scădere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urmă capitol, situația a rămas neschimbată din 2012 până acum). În același timp, băncile consideră că riscul de credit asociat companiilor este în creștere la nivelul IMM și constant în cazul corporațiilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construcțiile și intermedierea financiară. Pentru T3, băncile văd o relaxare moderată a termenilor de creditare, atât pentru companii, cât și pentru populație, în special în cazul împrumuturilor pentru cumpărarea de locuințe și terenuri, inclusiv în contextul în care prețurile locuințelor sunt așteptate să scadă în continuare.

Aceste evoluții au două explicații. Pe de o parte, încurajarea consumului intern ca nouă pârghie de susținere a economiei, începând de anul trecut, când salariul mediu brut a avut cea mai mare creștere de la începutul crizei încoace (de la 463 la 490 de euro). Tendința n-a fost specifică doar României, ci și altor țări din Est care au depășit grosul efortului de ajustare fiscală din primii ani de criză; ea a fost încurajată de guverne ca soluție de rezervă pentru cazul unei recăderi în recesiune a zonei euro, principala destinație de export a esticilor, și pornind de la exemplul Poloniei, unde menținerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit țara de recesiune. Pe de altă parte, e vorba de rezultatul de până acum al restructurării în sistemul bancar și al eforturilor de remediere a dezechilibrelor atât între credite și depozite, cât și între creditele în lei și cele în valută, cu dobânzile aferente, influențate în grade variabile de politica BNR de relaxare treptată a politicii monetare. În iulie, împrumuturile imobiliare în lei au ajuns mai ieftine chiar decât cele în euro, cu o dobândă efectivă medie de 5,2% pe an, la jumătate față de nivelul din urmă cu trei ani.

Conform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a scăzut în iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% în primăvara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate în sistemul bancar (limita minimă cerută de BNR: 8%) a crescut de anul trecut până acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancară, un proces inevitabil și temut de toată lumea după 2008, a fost însoțită și de aspecte pozitive: dacă băncile străine au retras în cinci ani și jumătate 9 mld. euro din liniile de finanțare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sfârșitul lunii iunie, în schimb a crescut tendința de economisire (depozitele atrase de bănci de la populație și companii au crescut în același interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele în valută și cele în lei s-a redus. Potrivit analiștilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental în valută, considerată pe parcursul ultimilor zece ani, a coborât de la un maxim de 63,4% atins în 2011 până la 61,2% anul trecut, deși valoarea este departe încă de minimul de 47,3% atins în 2006. Restrângerea creditării în valută explică și faptul că, dacă ponderea maximă în PIB atinsă după 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 și 2011), ulterior aceasta s-a micșorat progresiv până la 34,8% anul trecut. Comparația istorică din datele Raiffeisen relevă însă și un lucru alarmant.