Dacă lucrurile continuă în ritmul actual, în 2022 datoria publică va depăși 55% din PIB - analiză

La finalul lui septembrie 2020, datoria publică a României a ajuns la 451 de miliarde de lei, adică 42,9% din PIB. În decembrie 2019 datoria publică a fost de 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

Ministerul Finanțelor a mai împrumutat marți de pe piața externă 2,5 miliarde de euro, adică 1,5 miliarde de euro pe 20 de ani și 1 miliard de euro pe 9 ani.

Datoria publică a României este formată din datoria în lei și datoria în valută, respectiv euro sau dolari. Datoria publică este diferită de datoria externă, care include numai datoria în valută, atât cea publică, adică a statului, cât și cea privată, a companiilor și băncilor. Datoria externă a ajuns la 117 miliarde de euro.

Consiliul Fiscal este o insituție autonomă, care este chemată să certifice/să comenteze deciziile autorității publice fiscale, dar fără a avea vreo putere practică. În privința datoriei publice, calculul Consiliului Fiscal este optimist. Consiliul vede o creștere a datoriei publice a României de până la 55% din PIB, până în 2022. La o creștere a pensiilor, în acest an cu 14%. Comisia Europeană vede însă o creștere aproape exponențială a datoriei, din cauza deficitului bugetar care, în loc să fie domolit, cum speră guvernul român, va crește. Comisia vede un deficit bugetar cu mult peste cel avansat de economiști (9% din PIB, pe medie), de 10,3% din PIB în acest an, de 11,3% din PIB anul viitor și de 12,5% din PIB în 2022. Acest scenariu, ar antrena o creștere a datoriei publice de la 35,3% din PIB în 2019 la 46,7% din PIB în 2020 (plus 11,4 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 130 mld. lei) și la 54,6% din PIB în 2021. Și la 63,6% din PIB în 2022.

Va fi foarte greu de susținut o astfel de datorie cu venituri în buget de 30% din PIB. Acum statul trebuie să cheltuiască pentru că este fundamental să susțină economia și sănătatea oamenilor. Dar statul nu este cantină a săracilor pentru toți. Statul trebuie să-i susțină pe cei fără sprijin, dar statul va trebui să vadă și că toți banii pe care îi imprumută astăzi trebuie dați înapoi, notează Ziarul Financiar.

Consiliul Fiscal crede că o consolidare fiscală trebuie începută chiar din 2021.

Ministrul finanțelor, Florin Câțu, are o promisiune: deficitul bugetar va scădea, crede el, la 7% din PIB în 2021, de la 9-10% din PIB în acest an. Este posibil, dacă afacerile cresc, dacă încasările bugetare cresc. Nu este posibil prin tăiere de cheltuieli. Este greu, dar clar: România, în situația ei economică de astăzi – fără autostrăzi, fără trenuri, fără o mobilitate urbană modernă – nu-și permite deficite la nivelul UK, al Franței sau al Germaniei.