Dacă dezmățul bugetar continuă în ritmul actual, iar ritmul de creștere economică stagnează, așa cum a fost în prima jumătate din 2024, deficitul bugetar se îndreaptă în forță spre 10% din PIB

Guvernul Ciolacu nu reușește să oprească creșterea cheltuielilor, care sunt scăpate de sub control în toate formele, iar în ritmul actual deficitul se îndreaptă spre 10% din PIB, în condițiile în care PIB-ul în valoare nominală nu crește conform așteptărilor. Pe de altă parte, a intervenit și creșterea inflației, care nu ajută creșterea PIB-ului în valoare nominală. Inflația umflă PIB-ul și, astfel, ponderea deficitului bugetar în PIB scade.  În cazul de față, scăderea inflației scade și valoarea PIB-ului, astfel că, raportat la PIB, deficitul bugetar este mai mare.

Într-o intervenție la o emisiune televizată, voit sau nevoit, Mihai Tudose, lider PSD, a adus în discuție un deficit bugetar de 10% în contextul în care FMI se pregătește să vină la București pentru o evaluare a economiei. 

„FMI spune că avem deficitul mare. Cred că putea să-l ducem și la 10% din PIB. De ce? Fiindcă este prima dată când avem un deficit care să duce în investiții. Da, avem 8% din PIB pe investiții. Nicio țară nu s-a dezvoltat fără acest șoc financiar, începând de la America, prin Germania, sunt țări care au deficitul de patru ori cât noi”, a spus Mihai Tudose.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a spus că are întâlniri cu premierul pentru a duce în discuție problemele cu care se întâlnesc autoritățile locale: atât pe Anghel Saligny, cât și pe PNRR sunt facturi neplătite.

„Și pe PNRR și pe Saligny sunt facturi neplătite. I-am arătat (premierului – n. red.) că dacă nu face ceva, intră firmele în faliment, în incapacitate de plată, pleacă de pe șantier. Dacă la administrațiile publice nu faceți rectificare, nu dați bani, apar probleme care oricum trebuie rezolvate la un moment dat pentru că nu este vina lor că a fost făcut bugetul cum a fost făcut. Despre chestiile astea am vorbit și o să mai merg dacă apar astfel de situații”, a spus Kelemen Hunor.

Deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile la buget și cheltuielile bugetare, a ajuns la 4% din PIB la șapte luni din 2024. Spre comparație, ținta bugetară, asumată oficial în acest moment, este de 5% din PIB. Or, așa cum arată execuția bugetară din ultimii ani, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în a doua jumătate a anului, mai ales în ultimele două luni, când se echilibrează toate bugetele și se fac sau se amână unele plăți, ca deficitul pe cash să intre în grafic. Spre comparație, anul trecut, când deficitul bugetar la final de an a fost de 5,7% din PIB, la șapte luni era de 2,4% din PIB. Cu alte cuvinte, 60% din deficitul bugetar s-a adăugat în ultimele cinci luni din an.