Cursul a atins în 2021 un nou maxim istoric

Criza politică și deficitele mari – bugetar și de cont curent – au pus presiune pe piața valutară în special în lunile de toamnă din 2021, cursul de schimb depășind 4,94 lei/euro și urcând până aproape de 4,95 lei/euro.

Piața valutară a fost fluctuantă în 2021, martie, aprilie, august și lunile de toamnă aducând o accentuare a deprecierii monedei naționale

Leul a cumulat din ianuarie până în 30 decembrie o depreciere de peste 1,6% față de euro în raport cu nivelul de la sfârșitul anului 2020. În 30 decembrie cotația de referință anunțată la prânz de BNR a fost de 4,9486 lei/euro. Comparativ, pe parcursul anului 2020 moneda națională s-a depreciat cu circa 1,88% față de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu euro.

Analiștii financiari de la CFA România estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 5,1145 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflației va înregistra o valoare medie de 5,8%. Datele colectate de CFA în luna noiembrie arată că, pentru orizontul de 6 luni, peste 91% dintre analiștii incluși în sondajul lunar anticipează un curs de 5,0517 lei/euro.

Presiunile de depreciere a naționale s-au accentuat în luna septembrie 2021, și într-un context intern caracterizat de intensificarea disputelor politice în coaliția de guvernare. Practic, în luna septembrie cursul leu/euro a doborât maxim istoric după maxim istoric și a trecut de 4,94 lei/euro.

Cel mai recent record istoric, de 4,9495 lei/euro a fost înregistrat în 22 septembrie.

Pe scena politică, în septembrie s-au accentuat disputele politice în coaliția de guvernare PNL-USR-UDMR, la începutul lunii octombrie guvernul Cîțu a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură, iar după o serie de bâlbâieli politice și tergiversări de-abia spre finalul lunii noiembrie România a avut din nou un executiv cu drepturi depline, fiind învestit guvernul PNL-PSD-UDMR condus de Nicolae Ciucă.

Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie și decembrie, iar cursul de schimb leu/euro a avut o evoluție oscilantă, cu creșteri și scăderi, dar a rămas peste 4,94 lei/euro și a avut zile în care s-a apropiat de maximul istoric.

Un prim moment de referință din 2021 pe piața valutară a fost 5 martie, când cursul a depășit nivelul de 4,88 lei/euro, pentru ca în 30 martie cursul să treacă de pragul de 4,91 lei/euro, iar în 31 martie să depășească și nivelul de 4,92 lei/euro. Și în aprilie a continuat deprecierea monedei naționale în fața euro, în 20 aprilie fiind înregistrat un nou vârf, de 4,9279 lei/euro.

Lunile mai, iunie și iulie, dar și prima parte a lunii august, au adus o temperare a deprecierii leului față de euro, cursul oscilând preponderent în jurul valorilor de 4,91 și 4,92 lei/euro. O perioadă din august, leul chiar s-a apreciat față de euro.

Data de 20 august a adus cursul peste nivelul 4,93 lei/euro, la 4,9338 lei/euro, pentru ca finalul lunii august să aducă noi creșteri ale cursului.

Iar presiunile de depreciere a monedei naționale s-au accentuat în luna septembrie.

Factorii cu cel mai mare impact asupra pieței financiare din România au fost în septembrie evoluția inflației și incertitudinea generată de criza guvernamentală, una dintre consecințe fiind creșterea semnificativă a randamentelor titlurilor de stat în lei pe piața secundară, potrivit unui alt raport realizat de ACI Romania (Asociatia Piețelor Financiare).

De asemenea, în ceea ce privește cursul de schimb, după ce moneda națională s-a apreciat în luna august, până la 4,91 lei/euro, a ajuns ulterior la un minim istoric de 4,9488 pe piața interbancară, după cum au susținut dealerii.

Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, noiembrie și decembrie.

În ceea ce privește rezervele valutare la BNR, acestea au scăzut în lunile de toamnă din 2021 cu circa 2,3 mld. euro cumulat, coborând la final de noiembrie la 39,3 mld. euro, de la 41,6 mld. euro în august, criza politică din toamnă mărind tensiunea pe piața valutară.

Chiar dacă nu sunt anunțate public, uneori există intervenții ale BNR din rezerva valutară pentru a ține cursul de schimb sub control și a atenua deprecierea monedei naționale. Astfel de intervenții pe piața valutară au și rolul de a nu reintensifica presiunile inflaționiste, mai ales în condițiile în care inflația a crescut deja peste așteptări, apropiindu-se de 8%.

Vânzând valută, BNR intervine și pe piața monetară absorbind lichiditatea în lei, în încercarea de a nu scăpa inflația de sub control. Rezervele valutare mai cresc în condițiile în care în conturile de la BNR ale Ministerului Finanțelor intră și banii europeni legați de Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pe piața valutară, volumul tranzacțiilor valutare s-a intensificat și a depășit în luna noiembrie 1,7 mld. euro, marcând maximul anului 2021, dar și cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani. Un nivel mai ridicat al tranzacțiilor valutare decât cel din noiembrie 2021 a fost în martie 2020, de 1,87 mld. euro.

Intensificarea tranzacțiilor valutare din lunile de toamnă a venit după astenia din luna august, când operațiunile cu valută au coborât la minimul anului, de 1,24 mld. euro.

După primele 11 luni din 2021 volumul mediu zilnic al tranzacțiilor valutare a depășit 1,5 mld. euro, în creștere cu 46,4 mil. euro, respectiv cu 3,2% peste nivelul operațiunilor din ianuarie – noiembrie 2020, după cum reiese din datele BNR.

În condițiile în care în fiecare zi lucrătoare din luna noiembrie 2021 jucătorii de pe piața valutară de la București au derulat, în medie, tranzacții de peste 1,7 mld. euro, se observă o creștere cu 464,3 mil. euro, respectiv cu 37,4% față de aceeași lună din 2020, potrivit datelor Băncii Naționale.

Volumul operațiunilor valutare derulate în luna noiembrie 2021 a fost în creștere cu 269 mil. euro, adică cu 18,7% și comparativ cu nivelul din octombrie 2021.

Din volumul tranzacțiilor valutare din luna noiembrie, de 1,7 mld. euro, aproximativ 269,4 mil. euro au fost operațiuni interbancare.

Diferența reprezintă operațiunile cu clientela, segment în care se regăsesc și tranzacțiile derulate de jucători offshore.

Vânzările zilnice de valută către clienți au fost în luna noiembrie 2021 de circa 1,43 mld. euro, cu 99,6 mil. euro mai mari față de cumpărări, astfel că sistemul bancar a fost pe deficit de valută. Tranzacțiile pe piața valutară sunt în mare parte în euro, operațiunile cu dolari sau cu alte valute fiind reduse.

Băncile cumpără zilnic și vând valută fie în relație cu clienții lor, fie între ele.