Cursa pentru cucerirea spațiului a devenit una mondială, iar Europa de Est devine din ce în ce mai ambițioasă: oameni pe Lună, constelații de sateliți și tehnologie spațială „revoluționară“

În ianuarie, o rachetă SpaceX a uimit din nou lumea cu o decolare și o aterizare fără probleme într-o misiune de a plasa un satelit pe orbită în jurul Pământului. Atenția lumii s-a concentrat pe pionieratul de succes pe care tehnologia dezvoltată cu banii lui Elon Musk o face în zborurile spațiale. Însă puțini știu că satelitul adus în spațiu este unul al Turciei și face parte dintr-un program spațial turc mai amplu.

Prima cursă spațială a fost o competiție între SUA și URSS în plin război rece pentru mândrie națională și avantaje militare. Acum, când războiul rece este înlocuit cu o luptă pentru supremație tehnologică, comercială și nu în ultimul rând geopolitică, la cursa spațială participă deopotrivă companii private și țări dintre cele mai diferite, mari și mici. Statele din Europa de Est s-au avântat și ele în această competiție.

Președintelui Turciei Recep Tayyip Erdogan îi plac visele mărețe. În 2010 el a lansat „viziunea 2023“, în care unul dintre obiective este ca până în 2023 țara sa să ajungă una dintre primele zece economii ale lumii. Deocamdată economia turcă, lovită între timp de diferite crize, este la extremitatea de jos a top 20 și este improbabil să avanseze mult în următorii câțiva ani. O altă viziune a lui Erdogan, prezentată luna aceasta, este ca în zece ani Turcia să aibă un program spațial matur care să includă misiuni pe Lună, astronauți turci în spațiu și dezvoltarea unui sistem internațional de sateliți viabil. „Primul contact al Turciei cu Luna“ va fi în 2023, când țara sărbătorește centenarul întemeierii republicii turce, a spus Erdogan. Prima fază a misiunii va fi realizată „cu cooperare internațională“, iar a doua va utiliza rachete turce.

Unul din obiective, acela ca Turcia să devină „un brand global“ în tehnologie spațială, nu este atât de SF pe cât pare. Turcia abia în 2020 a pus bazele unui brand auto național, TOGG, o mașină electrică, însă în ianuarie, în cooperare cu SpaceX, a lansat în spațiu satelitul de comunicații din următoarea generație Türksat 5A. Acesta va fi folosit atât în scopuri militare, cât și civile. Türksat 5A, construit de Airbus și care va asigura acoperire broadband în Turcia, Europa, Orientul Mijlociu și părți din Africa, va fi urmat tot anul acesta de Türksat 5B.

Numărul 5 indică seria de sateliți. Türksat 6A este programat pentru lansare în 2022. Sub conducerea lui Erdogan, Turcia a căutat să redevină o putere regională, dacă nu chiar mondială. Erdogan și-a anunțat strategia pentru cucerirea spațiului în aceeași zi în care o sondă spațială construită de rivalul regional Emiratele Arabe Unite (sonda se numește Amal, speranță în arabă) a intrat cu succes pe orbita planetei Marte. În ambițiile sale spațiale, Turcia poate beneficia de tehnologia proprie dezvoltată pentru a produce drone și rachete militare, folosite cu succes în campaniile din Libia, Siria, Irak și Nagorno-Karabah.

În Ungaria, trei companii locale s-au asociat într-un parteneriat numit CarpathiaSat Hungarian Space Telecommunications Corporation  pentru a lansa primul satelit geostaționar de comunicații unguresc în 2024. În decembrie 2019, ministrul afacerilor externe Péter Szijjártó a declarat că Ungaria intenționează să pregătească un al doilea astro­naut maghiar cu scopul de a-l duce, cu ajutorul ru­șilor, pe Stația Spațială Internațională tot în 2024. Ungaria are deja în spațiu mai mulți microsateliți pentru cercetări științifice (primii trei au fost con­struiți în cadrul unor programe universitare) și vrea să-și mărească această flotă.

Anul trecut, Budapesta a înființat un fond național de cercetare spațială. În 2018, o rachetă europeană Ariane 5 a lansat în spațiu către Mercur o sondă de cercetare la construirea căreia au participat și oameni de știință maghiari. Misiunea ar trebui să ajungă la destinație în 2025. De asemenea, presa maghiară scrie că în Ungaria au fost proiectate și construite peste 70 de piese de echipament pentru satelitul Sentinel 2B, lansat în 2017 pentru a ajuta la proiectul UE de observare a Terrei Copernicus.

În ceea ce privește Polonia, o companie locală, SatRevolution, a semnat luna aceasta un acord cu Virgin Orbit din California pentru lansarea în spațiu a unei perechi de sateliți, STORK-4 și STORK-5 (MARTA), chiar în 2021.

Sateliții au la bază o platformă dezvoltată de SatRevolution și sunt primii dintr-o constelație de 14 sateliți optici STORK. STORK-4 și MARTA vor colecta imagini și date din multiple spectre pentru clienți din agricultură și sectorul energiei din SUA, Polonia și alte țări. SatRevolution a fost înființată în 2016 pentru dezvoltarea de sateliți de observare a Pământului în timp real și între timp a devenit un lider mondial în domeniu.

Cehia participă la cursa spațială prin subsidiara locală a companiei italiene SAB Aerospace. Divizia cehă a găsit o soluție „revoluționară“ pentru mărirea capacității de transport de sateliți pentru rachetele europene. În 2020, când o navă Vega a Agenției Spațiale Europene a lansat o serie de sateliți, SAB Aerospace a explicat că, „practic, am introdus transportul public în spațiu“. De asemenea, Cehia are un nanosatelit de cercetare, VZLUsat-1, pe orbita Pământului. În ultimii patru ani, 25 de start-up-uri „spațiale“ au fost lansate în Cehia, cu investiții de 24 de milioane de coroane (aproape un milion de euro).