Cum vrea Nuclearelectrica să reenergizeze România?

Nevoia de securitate energetică, precum și creșterea independenței energetice a României au depășit, odată cu criza curentă, nivelul de discuții și impun investiții și planuri concrete. După 25 de ani de OPERARE în România, Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară de pe piața locală, ARE direcții CLARE în acest sens și vizează nu doar reducerea dependenței energetice a României, cât și transformarea într-un jucător regional. Care sunt primii pași făcuți de companie în această direcție?

„Nuclearelectrica a pornit de la necesitatea de a livra energie electrică sistemului energetic românesc, mizând pe securitate energetică, disponibilitate, dependență redusă de factorul climatic, factor de capacitate ridicat și continuă să îndeplinească același obiectiv, de a livra energie curată, la standarde de excelență și siguranță pentru mediu și populație. În același timp, ne uităm spre viitor și construim un viitor durabil pentru generația de mâine”, răspunde Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la istoria de 25 de ani pe piața locală a companiei pe care o reprezintă, cât și la obiectivele pe termen lung ale acesteia.  În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România și acoperă aproximativ 18% din consumul național de energie. Compania deține Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unități nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unități dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producție de 700 MW) și sucursala FCN Pitești (o fabrică de combustibil nuclear, care se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziționarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiții pe termen lung ale companiei).

Valoarea investițiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 9 miliarde de euro, potrivit reprezentanților companiei, iar în termeni de profitabilitate, compania a înregistrat o creștere de 152% în perioada 2018-2021, de la un profit net de aproximativ 410 milioane de lei în 2018, la peste 1 miliard de lei în 2021. Pentru anul 2022, profitul net estimat (conform BVC 2022, aprobat și publicat N.Red.), este de 2,1 miliarde de de lei, în timp ce profitul în primul trimestru al anului curent de 818 milioane de lei, în creștere cu 249% față de perioada similară a anului trecut. Listată la bursă din 2013, sub simbolul bursier SNN, și făcând parte din 2020, din indicii furnizorului global de indici FTSE Russell, compania a avut o evoluție constantă și pe piața de capital: dacă în anul 2018, prețul maxim al unei acțiuni a fost de 7 lei, în 2022 prețul acțiunii a atins 47 lei/acțiune, plusul înregistrat fiind de 571%. În același interval de timp, capitalizarea de piață a companiei a evoluat de la aproximativ 2,46 de milioane de lei, la 14,25 miliarde de lei (adică o creștere procentuală de 479%). Valoarea de MWh livrați în sistemul energetic național în 25 de ani de operare a ajuns la 209 milioane, iar proiectele strategice ale companiei, dezvoltarea dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, Retehnologizarea Unității 1, cât și – un obiectiv mai recent anunțat –  dezvoltarea reactoarelor modulare mici în parteneriat cu americanii de la NuScale, vizează o dublare a capacității de producție. Astfel, ținta Nuclearelectrica reprezintă o dublare a contribuției în Sistemul Energetic Național, prin generarea de energie curată: de la 33% în prezent, la aproximativ 66% după anul 2031. „În plus, dezvoltarea reactoarelor modulare mici înseamnă dezvoltarea extinsă a companiei, cu un rol de lider la nivel regional, dezvoltarea lanțului de furnizare, a poziției Nuclearelectrica cât și a României în regiune prin exportul ulterior de componente și expertiză, suport în operare și dezvoltare de resurse umane și multiple beneficii socio-economice. La nivel național, Nuclearelectrica este și va fi unul dintre producătorii esențiali în atingerea țintelor de energie curată”, subliniază CEO-ul Nuclearelectrica.

Pași pentru independența energetică a României

Concret, valoarea totală a proiectelor de investiții ale companiei se ridică la 9 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiță, principalele direcții fiind atât retehnologizarea și construcția de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului și dezvoltarea de parteneriate cu universități, cât și dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale, un proiect care a ținut titlurile de presă în ultimele luni.

„Reactoarele CANDU au o durată de viață inițială de 30 de ani. În urma unui proces de retehnologizare, această durată de viață poate fi prelungită cu încă 30 de ani, ceea ce Nuclearelectrica realizează în prezent cu Unitatea 1, aceasta fiind pusă în exploatare comercială în 1996. Unitatea 2 a fost pusă în funcțiune în 2007, așadar putem discuta despre retehnologizarea Unității 2 la nivelul anului 2037”, detaliază liderul Nuclearelectrica. Proiectul Retehnologizării Unității 1, în valoare de 1,85 de miliarde de euro, a început în 2017 și constă în trei faze, ce urmează a fi finalizate în anul 2029. „Proiectele de extindere a duratei de viață a reactoarelor nucleare existente conduc la obținerea celui mai scăzut cost al electricității, nu numai dintre sursele cu emisii reduse de carbon, ci dintre toate sursele de energie (în medie 32 USD/MWh, comparativ cu 50 USD/MWh pentru energia eoliană și 56 USD/MWh pentru panourile solare)”, descrie executivul rațiunea acestui proiect. Astfel, Retehnologizarea Unității 1 s-ar traduce prin încă 30 de ani de operare după anul 2029 și, potrivit reprezentanților companiei, prin 5 milioane de tone de CO2 evitate anual, la aproximativ jumătate din costurile unui reactor nuclear nou. În ceea ce privește Proiectul Unităților 3 și 4, intenția este ca Unitatea 3 să fie pusă în funcțiune în 2030, iar unitatea 4 în 2031. „Proiectul Unităților CANDU 3 și 4 este inclus în Strategia Energetică a României, pentru perioada 2019-2030, cu perspectivă pentru 2050, precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al atingerii obiectivelor de decarbonare ca stat membru al UE”, explică executivul. În prezent, Nuclearelectrica se află în cadrul Etapei Pregătitoare pentru acest proiect, care a început cu capitalizarea companiei de proiect – Energonuclear S.A., și cu semnarea primului contract cu Candu Energy, Membră a grupului SNC-Lavalin și Autoritatea de Proiectare a Unităților 3&4 și OEM Candu (Producătorul Original al Tehnologiei Candu). Etapa a doua a proiectului (Lucrări Preliminare) constă în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare și Construcții) și va avea o durata de 18-24 luni, în timp ce etapa a treia a proiectului va reprezenta realizarea lucrărilor în șantierul de construcție, montaj și punere în funcțiune.

Cum a ajuns Doicești capitala inovației în energie?

Cât despre construcția reactoarelor nucleare de mici dimensiuni în România (SMR), pe locul fostei termocecentrale de la Doicești (județul Dâmbovița), Cosmin Ghiță trasează, în câteva linii, ambițiile Nuclearelectrica pe termen lung: „România are potențialul să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR în regiune, o bază pentru asigurarea producției componentelor și ansamblării acestora, precum și un hub de training al viitorilor operatori ai acestei tehnologii”.

Un prim pas în această direcție a fost făcut în toamna anului trecut, odată cu anunțul făcut de companie de la Conferința Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (COP26) referitor la semnarea unui acord pentru avansarea implementării tehnologiei reactoarelor modulare mici a producătorului american NuScale. Ca urmare a acestui parteneriat, România are potențialul de a utiliza în premieră în Europa primele reactoare modulare mici și să devină un catalizator pentru dezvoltarea SMR (small modular reactors) în regiune, dar și o bază pentru asigurarea operării acestui nou tip de tehnologie în alte state. „NuScale este primul și singurul reactor modular mic aprobat de Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) – încă din august 2020, devenind lider în cursa de dezvoltare a reactoarelor modulare mici. Întreg procesul de aprobare și licențiere a durat peste 10 ani”, descrie Cosmin Ghiță compania parteneră pentru implementarea acestui proiect în România. Potrivit lui, producătorul cu  origini americane a investit peste 500 de milioane de dolari și peste 2 milioane de ore de muncă pentru a dezvolta informațiile necesare pentru a pregăti documentația pentru aprobare.

Cosmin Ghiță, director general, Nuclearelectrica:  „Proiectele de investiții ale Nuclearelectrica reprezintă girantul unei părți semnificative din ce înseamnă securitate energetică, energie curată și dezvoltare socioeconomică pentru România pe termen lung – pe scurt, viziunea noastră de a construi un viitor durabil pentru generația de mâine.”

Ce sunt, însă, concret aceste reactoare care au ținut titlurile de presă în ultimele luni, mai ales în contextul impasului energetic pe care îl traversează lumea? „Reactorul modular mic NuScale este o versiune mai sigură, mai mică și scalabilă a tehnologiei reactoarelor cu apă ușoară presurizată (PWR), care este operată de peste 50 de ani, în peste 300 de reactoare din lume (din totalul de aproximativ 440 de reactoare la nivel internațional). Tehnologia NuScale folosește astfel principiile bine stabilite ale tehnologiei nucleare, simplificând sau eliminând o parte dintre sistemele costisitoare și complexe ale centralelor electrice-nucleare existente”, explică CEO-ul Nuclearelectrica. El observă că de-a lungul timpului, reactoarele cu apă ușoară presurizată (PWR) au beneficiat de miliarde de dolari investiți în cercetare și dezvoltare și de milioane de ore de experiență de operare în ultimii 50 de ani. Suplimentar, tehnologia reactoarelor modulare mici NuScale a fost testată în centre de cercetare de ultima generație din întreaga lume, iar valoarea investițiilor făcute în testare a depășit 100 de milioane de dolari. El subliniază că SMR-urile au multiple îmbunătățiri față de reactoarele PWR: „Vorbim practic de o revoluție industrială în materie de securitate nucleară pentru că în toți acești ani, industria nucleară a gândit și revoluționat acest model anticipând cerințele de sistem energetic în paradigma decarbonarii la nivel global”. La nivel global, adaugă el, reactoarele modulare mici sunt luate în considerare de peste 10-15 ani, însă rolul esențial al acestora a devenit evident odată cu schimbarea paradigmei energetice către decarbonare, către o economie cu emisii zero. Potrivit lui, reactoarele modulare mici oferă avantaje pe care reactoarele de mare capacitate nu le au: flexibilitate, modularitate, trăsături de securitate nucleară pasive, producția echipamentelor în serie, timp redus de dezvoltare, costuri reduse, posibilitatea avantajoasă de a fi amplasate în locul unor foste centrale pe combustibili fosili. De asemenea, reactoarele modulare mici reprezintă o soluție de rezervă pentru sursele regenerabile, așadar creează o complementaritate pentru acestea, având în vedere caracterul intermitent al regenerabilelor. În prezent, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape la nivel internațional, având diferențe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum și diferite niveluri de licențiere, „ceea ce demonstrează interesul și inovația în domeniu și eforturile agențiilor de reglementare de a licenția SMR”. NuScale deține primul și singurul reactor de tip SMR cu un proiect aprobat de către Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) și va urma toți pașii necesari de licențiere în UE și în țările interesate de implementare, inclusiv în România, potrivit explicațiilor lui Cosmin Ghiță. Țări precum SUA, Canada, UK, Franța, Polonia, Bulgaria fac deja primii pași pentru dezvoltarea primului SMR, iar în SUA, la Idaho este în dezvoltare primul SMR NuScale, un proiect mai avansat decât cel de pe piața locală. „România are de peste 25 de ani o sursă curată, stabilă și eficientă de energie – centrala nucleară de la Cernavodă, recunoscută la nivel internațional pentru performanța, profesionalismul echipei și standardele de siguranță, precum și un reglementator cu mare experiență – CNCAN”, descrie Cosmin Ghiță contextul parteneriatului care are în vedere dezvoltarea  acestor centrale de mici dimensiuni și pe piața locală. Țintele asumate de România în acest sens sunt unele ambițioase, adaugă el, având în vedere reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmărește reducerea dependenței de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă investiții susținute în capacități de producere fără emisii de carbon, cu producție în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic național. Astfel, reactoarele modulare mici vor sprijini Planul Național de Redresare și Reziliență al Guvernului României de a compensa cu energie curată, scoaterea din uz a 4.59 GWe capacitate pe cărbune până în anul 2032”, adaugă el. Centrala NuScale dezvoltată aici va avea șase module, o putere de 462 Mwe și va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă pe perioada construcției, precum și 2.300 locuri de muncă în manufacturare. În plus, noua tehnologie va atrage o nouă generație către industria nucleară și va dezvolta pe termen lung și sistemul de învățământ, crede  Cosmin Ghiță, care oferă ca argument în acest sens faptul că Universitatea Politehnica vă beneficia de un simulator al camerei de comandă a unui SMR NuScale – singurul din Europa. SNN a primit în prima parte a anului 2021 un grant în valoare de 1,2 milioane de dolari din partea USTDA pentru analiza și identificarea unor potențiale site-uri de amplasare a reactoarelor modulare mici. În urma studiului, au fost identificate mai multe potențiale amplasamente adecvate, amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești fiind cel care a obținut toate calificările în ceea ce privește securitatea, fiind potrivit criteriilor de proiectare și principiilor de securitate ale reactoarelor modulare mici NuScale și respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele internaționale și naționale. De asemenea, amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare mici în acest deceniu și pentru a permite României să devină un hub pentru implementarea reactoarelor modulare mici în regiune.

Ulterior derulării studiilor, Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din România pe acest amplasament pe 24 mai 2022, iar recent, Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie și proiectare pentru proiectul SMR din România. „Alegerea amplasamentului este un prim pas important pentru România în demersul de implementare a reactoarelor modulare mici, la trei ani de la primul Memorandum de Înțelegere cu NuScale, timp în care Nuclearelectrica a analizat tehnologia, siguranța, maturitatea și disponibilitatea acesteia în vederea implementării și a îndeplinirii obiectivelor României în materie de securitate energetică și decarbonizare”, crede CEO-ul Nuclearelectrica. Termenii de livrare urmează să fie stabiliți în planul de dezvoltare al proiectului, însă intenția este de a devolta acest proiect în acest deceniu, în timp ce costul proiectului și structura de finanțare urmează să fie stabilite în urma Etapei Preliminare a Studiilor de inginerie și proiectare, subliniază el. Cât despre colaborarea cu americanii, alegerea a fost una naturală, în contextul în care colaborarea României cu Statele Unite ale Americii în domeniul nuclear a început în 1981, când președintele Reagan a aprobat primul împrumut US Exim pentru proiectul Unitatea 1 Cernavodă. „Prin parteneriatul cu Statele Unite, care are peste 40 ani în domeniul nuclear, alegând o tehnologie deja aprobată și validată de către un reglementator cu experiență din SUA, România se asigură, de asemenea, că proiectele sale în domeniul energiei nucleare respectă cele mai înalte standarde de siguranță nucleară. De asemenea, Nuclearelectrica, cu peste 25 ani de operare la cele mai înalte standarde de securitate a centralelor nucleare, este mândră să contribuie cu expertiza la dezvoltarea primelor reactoare modulare din Europa și să ofere un exemplu pentru alte țări interesate să dezvolte programe nucleare civile.”

Leadership în domeniul energiei

Cum a ajuns Cosmin Ghiță responsabil de o parte din viitorul energetic al României? „Parcursul meu profesional s-a bazat pe multă muncă, motivație, voință și dorința de a contribui la construirea unui viitor durabil pentru generațiile viitoare. Studiile internaționale m-au motivat și au fost baza pentru cariera în industria energetică”, răspunde el, întrebat care au fost pașii ce l-au adus în poziția de a fi responsabil de aceste proiecte de amploare.  El este CEO al Nuclearelectrica (SNN) din septembrie 2017, iar din 2019, este și singurul membru român al Consiliului de Conducere al WANO (World Association of Nuclear Operators), contribuind la îndeplinirea obiectivelor acestei asociații internationale de întărire a securității nucleare și a culturii de securitate nucleară, cu impact asupra tuturor centralelor nucleare din lume. „Energia nucleară are un potențial enorm pentru dezvoltare în România și de aici în regiune prin faptul că are peste 25 ani de expertiză în operare la standard de excelență, recunoscută la nivel internațional, are o expertiză umană, proiecte de investiții și un cadru de realizare a acestora în parteneriat cu SUA, un partener al dezvoltării industriei nucleare românești încă din anii 80”, punctează el. De asemenea, executivul este absolvent al Colegiului Bates, Maine, SUA, având diplomă în economie politică internațională și și-a început cariera în SUA, la Chevron, Washington, contribuind la inițiativele Chevron în România si Europa de Est. În perioada 2015-2017, a fost partener la fondul privat de investiții Amerocap, cu sediul în New York, susținând tranzacții și inițiative de creștere a capitalului în domeniul resurselor energetice și minerale din România, Ucraina si Marea Britanie. Ulterior, a ocupat funcția de consilier al prim-ministrului României pe probleme de securitate energetică și politici energetice. El a fost, de asemenea, implicat în înființarea Academiei Aspire, o școală de vară de leadership și business condusă de profesori de la Harvard și Ivy League în România. „Mi-am propus ca prin activitatea mea să susțin Nuclearelectrica să devină un reper de performanță energetică la nivel național și regional, un lider, generator nu doar de energie curată, dar și de locuri de muncă, beneficii economico-sociale extinse, dezvoltare de comunități și creștere a unei noi generații de specialiști. Prin prezența mea în boardul WANO, mi-am propus să aplic la nivelul Nuclearelectrica cele bune practici și standarde internaționale, pe care le-am observat dând rezultate semnificative în alte corporații internaționale”, descrie o parte din viziunea pe care o are în prezent.

Mai detaliat, odată cu începerea mandatului de CEO al Nuclearelectrica, și-a stabilit o listă de priorități bine definite: dezvoltarea companiei, dezvoltarea guvernanței corporative, cu dublu rol: intern și extern; dezvoltarea unor proiecte majore de investiții (retehnologizarea Unității 1, Proiectul Unităților 3 și 4, instalația de detritiere, Depozitul Intermediar de Combustibil Ars, strategia de aprovizionare cu materie primă și asociată, menținerea și dezvoltarea lanțului integrat de combustibil integrat la nivelul României, dar și pentru siguranța proiectelor de investiții ale SNN), dezvoltarea strategiei de resurse umane pentru identificarea, atragerea, dezvoltarea și retenția de talente pentru creșterea unei noi generații de nucleariști, digitalizare și, spune el, nu în ultimul rând, performanță financiară, de operare și producție pentru companie, cât și pentru o poziționare cât mai avantajoasă pe piața de capital.

„Toate aceste proiecte sunt în faze diferite de dezvoltare, proiectele de investiții majore sunt etapizate și în lucru, strategia de resurse umane este implementată, strategia de achiziționare a materiei prime implementată, Nuclearelectrica deținând în prezent Sucursala Feldioara a CNU și licența de exploatare a perimetrului Tulgheș-Grințieș, rezultatele financiare, operare și producție vorbesc de la sine, implicit creșterea semnificativă a Nuclearelectrica pe piața de capital în acești ani.” Iar dacă ar fi să descrie modul în care a evoluat domeniul energiei în perioada în care și-a construit cariera în cadrul acestuia, răspunde că a fost „o perioadă plină de provocări. Vorbim de o schimbare de paradigmă, o schimbare de abordare și de raportare. Responsabilitatea noastră ca producător este să avem o viziune pe termen lung care să răspundă tuturor acestor provocări și nevoi energetice, nu doar de acum – ci peste 10-20 ani. Asta facem la Nuclearelectrica prin proiectele de investiții pe care le umărim – construim un viitor durabil pentru generația de mâine.”

Obiectivele pe termen mediu și lung pentru reactoarele SMR din România:

1.Œ energie curată și sigură, potrivit reprezentanților companiei – 462 MW capacitate instalată pentru primele 6 module;

 2. posibilitatea de a fi amplasate în zone diferite;

3. Ž complementaritatea cu sursele regenerabile;

4. costuri mai reduse;

5. înlocuirea capacităților pe cărbune;

6.‘ dezvoltare economică și socială în zonele în care vor fi amplasate;

7.’ locuri de muncă;

8.“ dezvoltarea unei generații de nucleariști specializați în SMR.

O scurtă istorie a inovației: care au fost pașii făcuți până acum pentru construcția reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești

În martie 2019, Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere (MOU) pentru a evalua dezvoltarea, licențierea și construcția unui SMR NuScale în România.

La 9 octombrie 2020, România a semnat cu SUA un Acord Interguvernamental (IGA) în domeniul proiectelor de energie nucleară, care a fost ratificat și de Parlamentul României, prin Legea nr.199/2021, având o largă susținere și fiind adoptat cu majoritate de voturi.

În octombrie 2020, US Exim Bank și-a exprimat, prin intermediul unui MoU (Memorandum de Înțelegere) cu Ministerul Energiei, interesul de a finanța proiecte mari de investiții în Romania, inclusiv pe cele nucleare, în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

La începutul anului 2021, Nuclearelectrica a primit fonduri USTDA (United States Trade and Development Agency) în valoare de 1,2 milioane de dolari pentru a identifica și evalua potențialele amplasamente pentru reactoare modulare mici.

Pe 4 noiembrie 2021, la COP26, NuScale și Nuclearelectrica au semnat un acord de colaborare pentru a avansa implementarea primului reactor modular de mici dimensiuni în Europa.

În mai 2022, compania a anunțat amplasamentul unde va fi dezvoltat proiectul SMR NuScale: pe locul fostei termocentrale din Doicești (județul Dâmbovița).

Iunie 2022: Președintele SUA, Joe Biden a anunțat alocarea unui grant în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie și proiectare pentru proiectul SMR din România. Companiile vor efectua studii de inginerie, analize tehnice și activități de licențiere și autorizare pe amplasamentul din Doicești, județul Dâmbovița, locația selectată pentru implementarea primei centrale NuScale VOYGR™.

În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România și acoperă aproximativ 18% din consumul național de energie. Compania deține Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unități nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unități dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producție de 700 MW) și sucursala FCN Pitești (o fabrică de combustibil nuclear, care se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziționarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiții pe termen lung ale companiei).