Cum văd bancherii evoluția cursului leu/euro în 2014?

Turbulențele politice au Început deja să-și facă simțită prezența, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral și teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat și în alți ani electorali și ar fi greu de crezut că 2014 va face excepție, după cum anticipează și analiștii. Deteriorarea evoluției de pe scena politică crește riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Și, concomitent, crește și tensiunea românilor cu credite în euro.

Tema cursului de schimb a fost și rămâne foarte prezentă în spațiul public. Evoluția cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populație și companii sunt în euro. În aceste condiții, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

Cea mai importantă consecință a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiții, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienții cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriașă în anii de criză. Fluctuațiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât și de evoluțiile în plan regional și internațional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne și al modificărilor de politică monetară din SUA.

Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecințe asupra tuturor piețelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluția cursului leu/euro poate fi influențată și de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenționale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influența sentimentul investitorilor pe plan internațional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susține Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile și fondurile de investiții din străinătate au ajuns să dețină circa un sfert din obligațiunile guvernamentale în lei, iar o ieșire a lor de pe piață va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

Posibila volatilitate a capitalurilor străine și procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creșterea anticipată a absorbției de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanțelor, care ar putea să își consolideze poziția de jucător indirect pe piața valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piața externă și locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt așteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcție și de starea lichidității din piața monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendință de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referință pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

Cum se explică această fluctuație a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanțelor a vrut să facă plăți în avans și a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piață de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ține cursul într-o zonă de echilibru și a evita volatilități foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiții, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mișcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependența multor „bilanțuri și cămine” de creditul în valută, BNR se ferește de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susținut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulențele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiștii. Iar experiența anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susținând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidențiale, cât și europarlamentare.