Cum vă explicați creșterea numărului de nașteri în decembrie 2020, respectiv copiii concepuți în martie, prima lună de lockdown?

În 23 octombrie 2017, deci acum peste 3 ani, am scris un articol destul de controversat: „Corelația dintre apariția low-cost-urilor și scăderea natalității”.

Pentru a atrage mai mult atenția, pe zf.ro am schimbat titlul original cu „Pamperși sau o plimbare la Roma în weekend cu 10 euro? Cum au ajuns low-cost-urile aeriene să reducă natalitatea din România”, un titlu extrem de criticat.

În 2020 ne-am trezit cu o criză total neașteptată și total surprinzătoare prin modul în care a venit.

Nimeni nu s-a gândit vreodată că în secolul 21 putem fi închiși în casă din cauza unei pandemii, dar, cu asta ne-am confruntat cu toții.

Această perioadă de lockdown, în care lumea nu a mai putut să călătorească deloc, a adus și niște lucruri surprinzătoare: o creștere a natalității. În decembrie 2020 s-au născut 15.857 de copii în România, în creștere cu 433 de copii față de decembrie 2019 și în creștere cu 2.103 față de noiembrie 2020. Copiii născuți în decembrie au fost concepuți în martie, atunci când a venit criza și a început perioada de lockdown.

O întrebare valabilă este legată de motivația cuplurilor de a concepe și de a avea un copil într-o perioadă de criză, într-o perioadă de pandemie despre care nu știam nimic.

În articolul din octombrie 2017 am scris că oamenii fac mai mulți copii când vremurile sunt grele, și mai puțini în perioadele când o duc mai bine, chiar dacă din punct de vedere social și economic este o contradicție.

În mod cert, corelația dintre scăderea natalității din ultimul deceniu și apariția low-cost-urilor și a city-break-urilor este exagerată, dar are un sâmbure de adevăr care s-a reconfirmat acum. Bineînțeles că numărul crescut de nașteri din decembrie nu va inversa un trend demografic, social și economic cu care ne confruntăm.

În 2020 numărul de nașteri din România a fost de 178.124, față de 201.995 în 2015 și 200.000 în 2010. În 1990, în România se nășteau 314.766 de copii, deci în 30 de ani am pierdut 100.000 de copii pe an.

Va fi interesant de urmărit care va fi numărul de nașteri din ianuarie 2021, care ar corespunde conceperii copiilor în aprilie 2020, adică o lună plină de lockdown, numărul de nașteri din februarie 2021, care corespunde conceperii copiilor în luna mai 2020, adică a doua lună de lockdown.

S-ar putea ca 2021 să fie un an care să ne aducă o creștere a numărului de nașteri după ani întregi de scădere, dar dincolo de asta rămân întrebările, explicațiile legate de creșterea numărului de nașteri în perioadele de criză.

Editorialul care a apărut în Business MAGAZIN în octombrie 2017

Corelația dintre apariția low-cost-urilor și scăderea natalității

De ce scade natalitatea în România? De la 315.000 de copii, cât se nășteau pe an în 1990, am ajuns în 2016 la 190.000. În acest timp, de la 23 de milioane câți erau în România în 1990, am ajuns la 19 milioane. Peste 3 milioane de români au plecat să lucreze în afară, dintre care cel puțin 30-40% sunt femei.

Trendul de scădere a natalității este vizibil, fiind susținut de anumite schimbări sociale, culturale, demografice, de apariția unor joburi în middle management și de top la care au acces femeile, ceea ce implică faptul că decizia de a face un copil trece pe locul 2; la fel de bine, acest lucru susține și ieșirea mult mai ușoară dintr-o relație, dar și creșterea salariilor.

Acum câteva săptămâni, jurnalistul Cristian Tudor Popescu – CTP – a făcut din nou carieră, cu următorul comentariu: „Copiii se fac pentru părinți. Dacă îmi spuneți mie că cei care fac copii au în cap perpetuarea speciei sau demografia României… o să vă spun ceva greu de înghițit. Oamenii fac copii când au un grad ridicat de insatisfacție în legătură cu propria lor existență în această viață. Când oamenii au o viață foarte încărcată, foarte completă profesional, sentimental, personal, nu mai simt nevoia să facă copii. Cei care fac copii mulți sunt săraci, nemulțumiți în raport cu societatea, care nu au reușit să realizeze lucrurile pe care le-au dorit și încearcă să transfere ratarea lor copiilor: să facă el/ea ce nu am făcut eu, să aibă el/ea ce nu am avut eu și mai ales să am un sprijin la bătrânețe”, a spus el la Digi24.

Adică oamenii fac mai mulți copii când vremurile sunt grele și mai puțini în perioadele când o duc mai bine. Din punct de vedere economic, e o contradicție.

Am încercat să mă uit la câțiva indicatori pe care eu îi consider relevanți pentru România ultimilor 15 ani care să explice, justifice scăderea natalității mai mult decât simpla numărare a copiilor care se nasc.

Pentru mine, cel mai interesant indicator economic versus scăderea natalității este legat de creșterea explozivă a transportului aerian în România și apariția low-cost-urilor.

Nu știu dacă ați observat, dar fetele tinere, urbane, cu laptop în spate, cu căști la urechi, care știu totul despre ce este la H&M, Zara, Stradivarius, Bershka sau buticurile de haine în serie limitată plus ce mai se mai găsește pe site-urile online, vânează tot timpul ofertele liniilor aeriene low-cost pentru a merge în vacanță sau în city-break-uri.

Subiectul de discuție la mese este legat de numărul de orașe sau în câte țări au fost, cum au ajuns acolo cu low-cost-ul, adică cu 10-20-30-40-50 de euro, cum faci legăturile între avioane să pleci de la București sau din Cluj într-o locație din vestul Europei, iar de acolo să ai alte bilete low-cost pentru altă destinație.

Dacă cei de la IT ar primi ordin într-o multinațională să taie accesul la Vola sau la site-urile liniilor aeriene, s-ar face instantaneu grevă.

În 1999, numărul total de pasageri pe liniile aeriene din România a fost de 2,07 milioane. În 2000 a fost de 2,35 milioane. În 2005 a fost de 4,3 milioane. Trebuie spus că din 2005 și-au făcut apariția în România low-cost-urile. În 2006 aveam 5,49 milioane; în 2008 am ajuns la 9 milioane, în 2010 am urcat la 10 milioane, deși s-au tăiat salariile și era criză economică, în 2014 am ajuns la 11,8 milioane, în 2015 la 13,3 milioane, iar în 2016 la 16,4 milioane.

Dacă punem în același tabel, într-o altă coloană, evoluția salariului mediu, vom vedea că de la 213 lei în 2000 am ajuns la 746 de lei (180 – 200 de euro) în 2005 și 2.300 de lei (500 – 550 de euro) în 2016/2017.

Salariul mediu din București depășește în acest moment 3.000 de lei net, în Cluj sau Timișoara este la
2.600 – 2.800 de lei.

Dacă lucrezi în IT, în bancă, în multinaționale, salariul mediu este mai mare cu 30-100%.

Vârsta medie când apare primul copil a ajuns în 2016 la 28,6 ani în urban, față de o medie națională de 26,9 ani.

În 2008, vârsta medie pentru primul copil în urban a fost de 27 de ani, cu o medie națională de 25,5 ani. În 2000, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 24,9 ani, cu o medie națională de 23,7 ani. În 1990, media în urban a fost de 23,7 ani, cu o medie națională de 22,3 ani. În 1980, vârsta medie urbană pentru primul copil a fost de 23,7 ani, cu o medie națională de 22,6 ani.

În 2016, băieții s-au căsătorit la 30,8 ani, iar fetele la 27,6 ani. În 1990, băieții se căsătoreau la 25 de ani, iar fetele la 20 de ani.

Conform ultimelor date europene, în România fetele pleacă de acasă la 25 de ani, o vârstă în scădere, iar băieții la aproape 30 de ani, o vârstă în creștere.

Datele statistice, dar și de atitudine, arată că fetele devin din ce în ce mai independente, luptă să aibă propriii bani, vor să călătorească, să vadă lumea, vor să aibă propriul apartament înainte să se căsătorească, vor să aibă propria mașină, se luptă pentru poziții mai bune în companii și pentru salarii mai mari.

Apariția multinaționalelor din 2000 încoace, odată cu investițiile străine, a deschis o piață extraordinară pentru fete, care și-au găsit joburi în clădiri de birouri, cu spații curate, unde pot să poarte zilnic haine în trend, moderne, colorate, cu design de top, dar cu un preț mai redus (conceptul lui Zara affordable luxury) fără să se mai gândească, ca mama sau bunica lor, că trebuie să țină și anul viitor.

Când ai posibilitatea să zbori și să ajungi cam unde vrei cu low-cost-ul, multor fete (și băieți) nu le mai arde de făcut copii, ci vor să se plimbe în întreaga lume, să poarte cele mai cool haine, să iasă la terasă sau la Starbucks cu prietenele sau să petreacă în cluburi.

Ironic dar și realist, apariția directă, de doi ani, a lui Ryanair în România, cel mai puternic low-cost din lume, ne face să fim mai puțini.