Cum trecem de la CSR și plantatul copacilor la ESG și creșterea speranței de viață cu o calitate mai ridicată, cel puțin la pensie, ca vienezii

Acum nu ne dăm seama așa cum nici partidele și nici politicienii nu știu ce-i va lovi: ESG – Environmental, Social, Governance – noul trend economic, social și politic global, va fi noul program de guvernare la care ne vom raporta.

În Europa, după Al Doilea Război Mondial, s-a creat piața oțelului și a cărbunelui ca să se evite un nou război, apoi piața comună și, în final, Uniunea Europeană de astăzi din care și România face parte printr-un concurs fantastic de împrejurări.

După Marea Unire de la 1918, intrarea în Uniunea Europeană este cea mai mare realizare politică din istoria noastră.

Toate țările care au aderat și care voiau să adere la Piața Comună trebuia să îndeplinească niște criterii politice și economice. Când s-a decis adoptarea euro toate țările europene care au intrat în zona euro trebuia să se raporteze la criteriile de Maastricht legate de inflație, curs valutar, datorie publică, deficit bugetar.

Grecia sau Italia, și chiar Spania, nu s-au mai putut proteja prin deprecierea monedelor naționale în fața invaziei economice a germanilor.

Pentru a intra în Uniunea Europeană România trebuia să se conformeze și să îndeplinească criteriile de aderare, să aibă democrație politică, economie de piață funcțională, fără intervenția statului, piețele să fie libere începând cu piața valutară, moneda națională să fie convertibilă și să permită mișcarea totală a capitalului.

De asemenea, România trebuia să deschidă piața pentru investitori așa cum Uniunea Europeană ne-a deschis piața muncii, ceea ce ne-a aspirat 4 milioane de români.

Într-un fel sau altul, toate țările UE trebuie să se conformeze regulilor, criteriilor și condițiilor politice, economice și sociale ale Uniunii Europene. Ceea ce nu este rău.

Acum vine ESG, un model economic și social la care se va raporta toată lumea în următoarele decenii, inclusiv România.

Întâi multinaționalele se vor raporta la ESG, care, sub presiunea investitorilor, acționarilor, stakeholderilor, a clienților, angajaților și publicului, vor fi nevoite să ia măsuri interne care să se conformeze condițiilor ESG legate de mediu, impact social și guvernanță.

Ca să dau un exemplu simplu, Vodafone trebuie să cumpere de acum înainte numai energie verde. Asta înseamnă că, treptat, energia poluantă, bazată pe cărbune și, în viitor pe gaze, va pierde teren.

Giganții petrolieri Exxon, Shell și BP încep să simtă presiunea acționarilor minoritari, vocali și zgomotoși, care întreabă managementul cum se raportează la schimbările climatice, la un mediu mai prietenos și mai curat, la politicile de mediu dar și de lucru cu angajații.

Dacă înainte nu conta unde erau zăcămintele și exploatările din petrol sau cu cine le operai, acum aceste lucruri sunt cap de afiș, iar managementul nu mai poate face abstracție de ceea ce crede publicul. BlackRock, cel mai mare fond de investiții din lume, care depășește 5 trilioane de dolari, a anunțat că nu va mai investi în companiile care nu au politici clare și nu se conformează criteriilor ESG. Când începe BlackRock să-și vândă acțiunile, orice companie intră sub o presiune imensă.

Ca să dau un caz simplist din România, gândiți-vă că Fondurile de Pensii Pilon II nu vor mai investi în petrol din motive de ESG.

Dacă nu se întâmplă ceva cu ele, Fondurile de Pensii Pilon II vor ajunge la active de peste 200 mld. lei și vor fi cei mai mari investitori de la Bursă. Orice companie care vrea să aibă o bază stabilă de acționari pe termen lung, va fi nevoită să se raporteze la criteriile de investiții ale fondurilor de pensii.

În România, ca de altfel în întreaga Europă, vor fi industrii, sectoare economice, companii, care vor pierde teren până vor dispărea cu totul.

Dar dincolo de impactul economic, ESG va veni cu un impact asupra sănătății și educației de care ne vom lovi în următoarele decenii și într-un mod pozitiv, dar și negativ.

Pentru a susține trendul global ESG vom avea nevoie de oameni mai educați care să ocupe joburi care nici nu există în prezent. Așa cum companiile au acum oameni de GDPR, vor avea oameni specializați în gestionarea denunțurilor interne (avertizor de integritate – whistleblower), așa vor avea nevoie de directori și departamente de sustenabilitate care să urmărească îndeplinirea criteriilor ESG.

Apariția unor sectoare economice noi înseamnă alte specializări pentru angajați și chiar modificarea programelor școlare. Așa cum acum este o presiune imensă pentru a scoate mai mulți absolvenți de IT, așa va fi o presiune de a scoate absolvenți de mediu sau de sustenabilitate.

Toate aceste schimbări economice, politice și sociale vor avea un cost pe care îl va plăti parțial Uniunea Europeană din taxele și impozitele noastre, dar și un cost pe care îl vom plăti cu toții prin creșterea taxelor și impozitelor sau introducerea altora noi.

Așa cum plătim acum pentru pungi, care va trebui să fie biodegradabile, așa vom plăti pentru mâncarea, teoretic mai naturală, din supermarketuri, pentru produsele și serviciile care se vor conforma criteriilor ESG. Gândiți-vă că un apartament, care va trebui să respecte criteriile de eficiență energetică, va fi mai scump.

Până la urmă tot acest program de guvernare ESG ar trebui să aducă o îmbunătățire a calității vieții astfel încât intrarea la pensie, chiar la 70 de ani, să nu te găsească cu un corp poluat, plin de cancer, care mai are de trăit doar câțiva ani. Speranța de viață va crește dar, cel mai important lucru va fi legat de calitatea ultimului deceniu de viață. Cine nu ar vrea să fie ca pensionarii din Viena care, la 80 de ani, arată ca noi la 60 de ani?

Din punct de vedere politic, viitorul va fi al partidelor și politicienilor care vor predica acest trend global, ESG, și care se vor raporta la el în discurs dar și în deciziile luate.

La ZF și BM am început să discutăm despre aceste trenduri pentru a pregăti terenul privind temele majore de discuție la care ne vom raporta în următorii ani sau în următoarele două decenii.

(cristian.hostiuc@zf.ro)