Cum trebuie sã arate CV-ul viitorului. Ce abilitãti trebuie sã aibã candidatii pe lângã cele care sunt cerute acum si ce rol va mai avea educația în carierele viitoare?

Mai multă educație nu înseamnă automat un loc de muncă bun, iar candidații joburilor din viitor vor avea nevoie nu doar de abilități academice fundamentate pe cunoaștere, ci și de curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială și rezistență. Ce rol va mai avea educația în carierele viitoare?

De la vârsta de 10 ani îmi doream să ajung în Statele Unite ale Americii, pentru a trăi visul american. După absolvirea Universității de Construcții din București (Facultatea de Echipament Tehnologic), cu diplomă în Inginerie Mecanică, mă aflam la răscruce de drumuri: să rămân în România sau să îmi asum riscul uriaș de a pleca acolo unde visam?”, își începe povestea Adriana Al-Mayahi, specialist senior în Controlul Producției în cadrul Raytheon Missiles & Defense, divizie a companiei americane Raytheon Technologies, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării.

Tocmai ce primise o ofertă să lucreze pentru o companie care se ocupa cu distribuția de gaz în București, dar simțea că trebuie să își îndeplinească dorința din copilărie. „Când s-a ivit oportunitatea să plec în America, am fost atât de încântată, încât nu-mi venea să cred că e real ce mi se întâmpla. Imediat ce am ajuns la New York am început să-mi caut un job, dar am întâmpinat multe obstacole, pentru că nu aveam încă multă experiență de lucru, dar și pentru că accentul meu nu-mi era de prea mare ajutor.

Totuși, după nenumărate joburi la care am aplicat, fără să am succes, am fost sunată de o companie din Boston pentru un interviu și așa am primit prima mea ofertă de job ca inginer entry level”, povestește ea. După un an în poziția de inginer mecanic entry level, a fost promovată ca asistent de achiziții, iar după alți doi ani a ajuns într-o poziție de management, una în care era responsabilă de controlul producției. „Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziția de manager de achiziții, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziții și relații cu furnizorii interni și externi.

Totuși, simțeam că abilitățile mele depășeau cumva poziția pe care o ocupam și eram convinsă că aș putea să le găsesc o întrebuințare mai bună într-un alt rol de conducere. Astfel, am început să aplic pentru corporații mai mari, una dintre ele fiind chiar Raytheon”, spune Adriana Al-Mayahi.

După aproape cinci ani în care a aplicat constant la joburi din departamentul de achiziții din cadrul Raytheon, a primit o ofertă ca specialist senior în Controlul Producției, în departamentul de Fabricare a Elementelor Metalice. „Am fost încrezătoare că pregătirea mea și experiența anterioară în domeniul achizițiilor mă recomandau pentru această poziție. Învățasem să am încredere în mine și în abilitățile mele și să nu mă las descurajată de un răspuns negativ. Am continuat să aplic la Raytheon în toți acești ani pentru că simțeam că aici este locul în care puteam evolua și unde puteam contribui”, spune Adriana Al-Mayahi.

Adriana Al-Mayahi, românca ce lucrează la Raytheon, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării:„Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziția de manager de achiziții, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziții și relații cu furnizorii interni și externi.”

Exemplul Adrianei Al-Mayahi este relevant pentru potențialul dezvoltării unei cariere în care educația, pregătirea în domeniu, visele și pasiunea sunt ingrediente ale succesului. Având acești piloni în vedere, începând cu ianuarie 2021, în parteneriat cu asociația educațională Școala de Valori, Raytheon Missiles and Defense a lansat programul „CreȘTEM Viitor” – un proiect de pregătire gratuită pentru examenul de Bacalaureat din această vară, dedicat liceenilor din medii defavorizate din România, care să-i ajute să promoveze probele de BAC la materiile STEM (știință, informatică, matematică, fizică, chimie). „Fiecare carieră are anumite caracteristici, necesită o serie de cunoștințe, valori, abilități și aptitudini necesare sau dorite, care sunt esențiale pentru a obține succesul, indiferent dacă tinerii vor să fie angajați, liber profesioniști sau antreprenori. Cunoașterea reprezintă înțelegerea teoretică a diferitelor subiecte, dar pentru a-și fundamenta educația va deveni extrem de important să reflecteze, să inițieze schimburi de experiență și idei cu alți oameni – profesioniști din domeniile de interes, precum și să aplice în realitate ceea ce învață, chiar dacă e predictibil că vor eșua. Doar așa vor crește și se vor putea pregăti pentru job-urile pe care chiar ei le vor inventa”, crede Silvia Bogdan, președinte al organizației educaționale Școala de Valori. Viitorul muncii este influențat de câteva tendințe cheie, care analizate ne ajută să înțelegem ce fel de abilități vor fi necesare într-o piață a muncii aflată în tranziție, de la digitalizare, la personalizare, crede ea. „Odată cu aceste tendințe, schimbarea de paradigmă a societății contemporane corelează cu ideea conform căreia cariera nu privește doar locul de muncă, ci întreaga viață a unei persoane. Tinerii de azi nu doar că au, în medie, un nivel mai înalt de calificare decât oricare dintre generațiile anterioare, dar adesea intră în piața muncii cu mai mulți ani de școală decât părinții sau bunicii lor.” Totodată, tinerii de astăzi au o educație globală și acces la extrem de multă informație. Cu toate astea, în ciuda completării unui număr fără precedent de ani de educație formală, ei continuă să se lupte pentru intrarea pe piața muncii, într-un context în care în era hiperdigitalizată există o mare fractură între ceea ce tinerii învață la școală și la facultate și ceea ce au nevoie pentru a performa în domeniu sau pentru a obține succesul în viețile lor. „Faptul că avem mulți absolvenți licențiați sau masteranzi șomeri, iar angajatorii susțin că nu pot găsi oameni cu abilitățile de care au nevoie pe lanțul valoric, arată că mai multă educație nu înseamnă automat și locuri de muncă mai atractive sau o viață îndestulătoare. Din păcate, pentru mulți tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziții echilibrate către un loc de muncă pe măsura așteptărilor și a potențialului personal. În plus, mai multă educație ca oricând face ca tinerii să fie nevoiți să decidă cu privire la parcursul lor academic și de carieră, uneori cu investiții din ce în ce mai dificil de gestionat, pentru că tehnologia schimbă funcționarea lumii”, a explicat Silvia Bogdan. Ea crede că, înainte de a se îndrepta spre un domeniu anume, tinerii ar putea afla, cât mai din timp, poate chiar de pe băncile școlii gimnaziale, care le sunt pasiunile, ce fel de abilități au și cum pot ele fi corelate cu profesiile sau ocupațiile viitoare. „Abilitățile sau calitățile personale – spirituale, fizice, mentale, emoționale, sociale și profesionale – ne fac eligibili pentru o viață productivă, de succes și împlinită. Profesia este forma specializată de manifestare a ocupației prin care ne putem valorifica potențialul de care dispunem, la un moment dat. În societatea actuală, profesia este văzută ca un mod de viață, are un rol social și tinde să ne ocupe timp, nu doar profesional, ci și personal. De aceea, ideal ar fi ca profesia pe care ne-o alegem să se potrivească cu abilitățile pe care le avem sau pe care le putem îmbunătăți și, dacă este posibil, cu pasiunile care ne fac viața mai plăcută.” Acum este mai important ca niciodată ca tinerii să-și dezvolte abilitatea de a decoda cantități de informații uriașe și variate și a le traduce din concepte abstracte și a face conexiuni rapide, este timpul ca ei să învețe cum să filtreze informația în funcție de importanța acesteia și să creeze căi facile pentru a-și folosi la maximum resursele cognitive.

Silvia Bogdan, președinte al organizației educaționale Școala de Valori:„Faptul că avem mulți absolvenți licențiați sau masteranzi șomeri, iar angajatorii susțin că nu pot găsi oameni cu abilitățile de care au nevoie pe lanțul valoric, arată că mai multă educație nu înseamnă automat și locuri de muncă mai atractive sau o viață îndestulătoare. Din păcate, pentru mulți tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziții echilibrate către un loc de muncă pe măsura așteptărilor și a potențialului personal.”

„Este foarte clar că nu știm cum va evolua piața muncii cu exactitate, dar știm sigur că, pentru a reuși atât la nivel personal, cât și în echipă, este nevoie de colaborare intergenerațională, de comunicare eficientă, leadership individual și focus pe rezultate comune. Piața muncii se automatizează cu o viteză intergalactică, motiv pentru care cred că tinerii au nevoie de suport prin facilitarea de cunoștințe care să dea sens lumii proprii și să-i determine să facă alegeri asumate, atât personale, cât și de carieră”, explică Silvia Bogdan. Candidații la joburile viitorului necesită nu doar abilități academice fundamentate pe cunoaștere, dar și curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială și reziliență, afirmă ea. „Ei au nevoie de încredere și de hotărâre în conceperea propriilor viziuni asupra viitorului, precum și determinare în luarea unor decizii relevante pentru viitor. Timpul și energia pe care tinerii le vor dedica pentru a învăța mai mult și mai mult îi vor aduce mai aproape de o viață cu sens. Reziliența personală, gândirea progresistă și determinarea pentru depășirea potențialului sunt apanajul oricărui tânăr care dorește să reușească în viață”, concluzionează președintele organizației Școala de Valori.

Școala de Valori este o organizație nonguvernamentală care implementează în programe educația centrată pe valori, un model educațional ce implică dezvoltarea de competențe împărțite pe patru arii: dezvoltarea caracterului, explorarea personalității, implicare civică și wellbeing. În 2020, a ajuns la peste 24.000 de elevi și 6.000 de profesori de pe întreg teritoriul țării, dintre care 542 de tineri din zone și familii defavorizate. În prezent, organizația dezvoltă patru programe educaționale naționale: Adoptă un Liceu, Excepționalii, Laboratorul de Cariere și Arcademia