Cum transformi familia din jurul unei afaceri într-o instituție?

Transformarea unei afaceri de familie într-una rezistentă peste veacuri se leagă de o anumită cultură familială și de modul cum aceasta este alimentată. Este de ajutor să vă întâlniți regulat cu membrii familiei, să aveți legi sau modalități de organizare clare, care să clarifice pentru fiecare membru al familiei care îi sunt obligațiile. Este extrem de important de asemenea să aveți aceleași valori de bază, iar aceasta este o chestiune de educație”, sunt sfaturile pe care Alteța Sa Serenisimă Prințul Philipp von und zu Liechtenstein, președintele LGT Group, le-a dat antreprenorilor români, în cadrul întâlnirii anuale Family Business Network, organizată de Asociația Family Business Network Romania, în parteneriat cu compania de consultanță și audit EY.

LGT este un grup internațional specializat în private banking și administrarea averii private, deținut de peste 80 de ani de Casa Princiară de Liechtenstein. În iunie anul curent, acesta gestiona active de 125,7 miliarde de franci elvețieni pentru clienți privați și instituționali. Prințul a avut o lungă carieră în cadrul LGT și a lucrat și în cadrul altor companii – unele tot de familie – printre care banca specializată în managementul activelor Banque Rothschild din Paris. Casa Princiară de Liechtenstein are un arbore genealogic întins pe sute de ani și este de fapt cea a cărei nume a dat numele statului și nu invers, potrivit Alteței Sale Serenisime. Arborele familiei s-a ramificat, odată cu membrii acesteia, o dată cu afacerile micului stat cu aproximativ 40.000 de locuitori și cu un PIB de aproximativ 5 miliarde de franci elvețieni.

În prezent, membri ai familiei de Liechtenstein lucrează în cadrul grupului corporate al Casei Princiare de Liechtenstein – printre acestea numărându-se, alături de LGT, administrarea a 1.500 de hectare agricole și forestiere din Austria Inferioară și Stiria, ce includ peste 40 de hectare de viță-de-vie administrate de Cramele Prințului de Liechtenstein (Hofkellerei). Stat sărac în timpul războiului, Liechtenstein a devenit foarte bogat tocmai prin intermediul afacerilor de familie care s-au transmis de-a lungul generațiilor. În timp ce Constituția Familiei a luat naștere în cadrul familiei Alteței Sale în urmă cu sute de ani – aceasta stabilind chiar și excluderea membrilor familiei și schimbarea numelui acestora în cazul în care nu îi respectau cerințele –, în România ideea de listă de drepturi și libertăți, de  îndatoriri și obligații pe care fiecare dintre membrii familiei trebuie să le respecte este încă neîmpământenită.

3% din afacerile de familie românești au o astfel de constituție, comparativ cu 19% la nivel mondial, potrivit ediției din 2015 a studiului realizat de compania de consultanță și audit EY ”Barometrul Afacerilor de Familie din România”, în urma consultării a 699 de oameni de afaceri. De fapt, 67% din companiile de familie locale nu au niciun fel de guvernanță familială, indiferent că vorbim despre birou de familie – termen care acoperă toate formele de organizare și serviciile implicate în managementul marilor averi – (15%), declarația misiunii familiei (5%) ori un cod de conduită (9%). Motivele sunt legate mai ales de „tinerețea” afacerilor de familie, majoritatea aflate la prima generație, aspect ilustrat și de procentul scăzut al firmelor antreprenoriale ce au un consiliu de administrație (24%). Succesul pe termen lung al afacerilor de familie este asigurat de valorile familiei și de o guvernanță corporativă bine pusă la punct, iar aceasta presupune – pe lângă forme de organizare precum consiliul de administrație – problema succesiunii, nouă pentru antreprenorii locali, aflați în procent de 71% la prima generație în conducerea afacerilor lor. Procentul este însă chiar mai mare la nivelul întregii regiuni: în Europa Centrală și de Est, 91% din afaceri sunt conduse de generația fondatoare.