Cum transformă Renault industria auto globală cu AI, realitate virtuală și design „made in Romania”
Realitate virtuală, realitate augmentată, teste pe calculator și, nu în ultimul rând, inteligență artificială – toate acestea stau acum la baza celei mai accelerate transformări din industria auto mondială. Viteza este totul, pentru că astfel un constructor poate răspunde acum,…
Realitate virtuală, realitate augmentată, teste pe calculator și, nu în ultimul rând, inteligență artificială – toate acestea stau acum la baza celei mai accelerate transformări din industria auto mondială. Viteza este totul, pentru că astfel un constructor poate răspunde acum, și nu peste 5 ani, nevoilor din piață. În acest context, Renault accelerează procesul de dezvoltare a noilor modele Dacia, Renault și Alpine, iar marca românească devine un pilon central în această transformare. Laurens van den Acker, chief design officer al Grupului Renault, subliniază rolul esențial al centrului din București, colaborarea cu uzina de la Mioveni și centrul de testare de la Titu, dar și ambiția grupului de a fi lider în eficiență și viteză de lansare.
Dacia intră într-o nouă eră de design și tehnologie, iar România devine un actor-cheie în această transformare. Laurens van den Acker, chief design officer al Grupului Renault, a declarat în cadrul evenimentului Renault Tech Tour că grupul lucrează la un nou model Dacia, care va fi dezvoltat în doar
16 luni – un record pentru industria auto europeană.
„Vom fi primul constructor european care va lansa un model nou în doi ani. Iar Dacia va merge chiar mai repede: un model complet nou va fi gata în 16 luni, cu lansare în 2026“, a spus Van den Acker. Proiectul se desfășoară în paralel cu dezvoltarea viitorului Twingo electric, sub umbrela unei abordări globale integrate. Centrul de design de la București joacă un rol major în această nouă arhitectură globală. „Avem cinci centre principale de design în lume, iar Bucureștiul este unul dintre ele. Colaborăm îndeaproape cu echipele de la Paris, dar și cu fabrica de la Mioveni și centrul tehnic de la Titu. Este un ecosistem complet“, a explicat oficialul de la Renault.
Dincolo de România, alte centre-cheie sunt localizate în Curitiba (America Latină), Chennai (India) și Seul (Coreea de Sud), fiecare cu o contribuție specifică. „Lucrăm practic 24 de ore din 24. Începem în Europa, continuăm în Asia – în Chennai și Seul – iar ciclul se închide cu echipele din America de Sud“, a spus van den Acker. Echipa globală de design a Grupului Renault include 500 de angajați din peste 25 de naționalități. „Suntem ca o mică ONU a designului. Diversitatea aceasta este crucială pentru că ne permite să ne apropiem de piețele pe care le deservim. Vedem lucrurile din perspective diferite și asta ne face mai buni“, a afirmat el. Acest mod de lucru deschis, colaborativ și descentralizat este întărit de o „filosofie open door“ care a desființat barierele dintre departamente. „Când am venit, designul și R&D erau entități separate. Acum, 140 de ingineri lucrează direct cu designerii. În aceeași cameră sunt și proiectanți, și furnizori, și specialiști în customer experience. Înainte nu știau unii de alții, nu puteau colabora la fel de deschis“, a explicat Van den Acker. Noua generație de modele se dezvoltă rapid datorită unei combinații de factori: instrumente digitale avansate (realitate virtuală, digital twin, AI generativ), procese Agile și echipe polivalente. „Megane a fost dezvoltat în patru ani, Renault 5 în trei, iar viitorul Twingo – în doi. Viteza este un avantaj competitiv“, spune oficialul Renault. Inteligența artificială este deja parte din fluxul de lucru. „AI-ul nu înlocuiește creativitatea, ci o amplifică. Ne ajută să generăm idei noi și să accelerăm procese complexe, cum ar fi simulările aerodinamice, care acum durează doar câteva secunde.“ De asemenea, digital twinurile permit testarea virtuală a unui vehicul înainte de a fi construit, iar realitatea virtuală permite colaborarea între studiourile Renault aflate la mii de kilometri distanță. Bucureștiul nu este doar un centru executiv, ci contribuie direct la inovație. „Nu mai este vorba doar despre exterior și interior. Designul acum înseamnă și experiența utilizatorului. De aceea avem specialiști în interfețe, conectivitate, avatare și inteligență artificială. Este o revoluție a modului în care concepem o mașină“, a explicat Laurens van den Acker.
În plus, România beneficiază de întreaga infrastructură necesară pentru testare, producție și adaptare locală: uzina Dacia de la Mioveni, centrul de testare Titu și partenerii locali din supply chain.
Designerii de la Renault privesc cu atenție la modelul asiatic, în special la China. „De acolo învățăm despre integrarea dintre tehnologie și mobilitate. Huawei și Xiaomi intră în automotive și inovează rapid. Avem de învățat din felul în care acești actori definesc experiența clientului“, spune Van den Acker. Grupul Renault accelerează dezvoltarea modelelor Dacia prin integrarea noilor tehnologii digitale și a programului Leap 100, care permite proiectarea unui model în mai puțin de doi ani. CEO-ul mărcii Denis Le Vot alături de Laurens van den Acker afirmă că marca românească beneficiază din plin de infrastructura și expertiza grupului, inclusiv acces la dezvoltarea cu ajutorul inteligenței artificiale, care permite ca viitorul mini-SUV electric al Dacia să fie proiectat în numai 16 luni, față de patru ani cât era necesar în urmă cu cinci ani. Dacia intră într-o nouă etapă de dezvoltare accelerată, odată cu integrarea programului Leap 100 al Grupului Renault, prin care proiectarea unui model nou se realizează în mai puțin de doi ani. Primul proiect realizat în acest mod va fi noul Sandero, care va fi dezvoltat în România, la Renault Technologie Roumanie (RTR). „De acum înainte și la Dacia vom merge pe producția Lead 100, cu proiectarea de modele într-un timp de sub doi ani, în 100 de săptămâni“, a declarat Denis Le Vot, CEO al mărcii Dacia. Noul model Sandero, programat pentru lansare la final de 2027, va avea atât motorizări convenționale, cât și o versiune electrică. Această schimbare vine într-un context în care industria auto globală este forțată să răspundă mai rapid la evoluția tehnologică și la presiunea venită din partea competitorilor chinezi. Denis Le Vot a subliniat că „Dacia merge foarte bine și pentru că are acces la tehnologiile Renault. Orice avem nevoie la Dacia, luăm de la Renault.“
Laurens van den Acker confirmă că viteza de dezvoltare este acum un avantaj competitiv. „Am început proiectul Twingo în același timp cu VW ID. Noi îl lansăm în 2026, ei în 2027. Vom dezvolta un model Dacia în 16 luni în paralel cu Twingo. Vom fi primul constructor european care lansează o mașină complet nouă în doar doi ani.“ Pentru a atinge acest ritm accelerat, Renault a simplificat drastic procesele de proiectare. „Dacă la Renault Megane E-Tech aveam 30.000 de versiuni posibile, acum reducem. Doar spre comparație, MG4 are numai 1.000 de versiuni. Clientului nu îi pasă de complexitatea din spate. Așa am redus timpul de dezvoltare cu 30%“, a spus Cedric Combemorel, deputy CTO la Renault. Noile modele Dacia sunt dezvoltate acum în România, inclusiv Bigster și Duster, ceea ce consolidează poziția RTR ca hub regional de inginerie. În paralel, Dacia beneficiază de toate uneltele avansate ale grupului – de la realitate augmentată la AI, dar continuă să utilizeze și metode clasice de creație. „Avem și lut, și schiță pe hârtie, dar și cele mai bune unelte virtuale. AI-ul este o unealtă care ne amplifică creativitatea, nu ne înlocuiește“, a explicat Laurens van den Acker. Dincolo de tehnologie, vânzările modelelor Dacia confirmă direcția bună. „În ultimele două luni avem peste 8.000 de comenzi, respectiv 9.000 pentru Bigster. Avem o rată de cucerire de 80%, cu doar 20% dintre clienți venind de la Dacia sau Renault. Restul vin din afară. Cine vrea Bigster, cumpără Bigster“, a afirmat Denis Le Vot.
Mai mult, 80% dintre clienții Bigster aleg versiunea de top, hibridă. „Ei vin pentru o mașină de 25.000 de euro și plătesc 30.000. Cererea e mare inclusiv din Germania, UK și Polonia, ceea ce arată că Dacia are acum un concept clar și atrăgător“, a mai spus executivul.
Designul joacă un rol esențial în această repoziționare. „Mașina nu mai înseamnă doar interior, exterior și calitate. Acum e vorba de experiența completă a clientului. Mașina trebuie să fie durabilă, inteligentă și să învețe de la utilizator“, a punctat van den Acker.
Dacia își păstrează totuși principiile de accesibilitate. „Nu suntem dogmatici. Folosim ce e mai bun din tehnologie, dar menținem simplitatea care a consacrat marca“, adaugă designerul.
Pentru Renault, Dacia rămâne o “pepită de aur“ strategică, așa cum o descria Luca de Meo. Cu rezultate financiare solide, producție completă la Mioveni și modele tot mai sofisticate, marca românească își consolidează poziția în Europa și devine laboratorul de testare pentru noile metode de proiectare auto. Cu 6.000 de camioane care pleacă zilnic de la peste 5.000 de furnizori, producția Renault depinde de o rețea logistică complexă. Pentru a anticipa întreruperile și a securiza fluxurile, grupul francez a implementat un sistem digital avansat bazat pe AI generativă. „Control Tower” nu doar că urmărește camioanele în timp real, dar citește și știrile din lume pentru a preveni crize înainte ca ele să afecteze producția. „Suntem orchestratori între cerere și capacitate industrială”, rezumă Sébastien Liorzou, vicepreședintele responsabil cu transformarea digitală a lanțului de aprovizionare în cadrul Renault Group. Cu peste 2 milioane de mașini produse anual și o rețea de peste 5.000 de furnizori, fiecare sincopă poate produce efecte în cascadă. De aceea, Renault a decis să investească masiv în digitalizarea acestui sistem esențial pentru stabilitatea producției.
„Obiectivul nostru este să construim scenariul ideal între estimările comerciale și capacitatea de producție. Dar realitatea e că apar constant factori perturbatori”, explică Liorzou. De la blocaje în transport la știri neprevăzute din presă, totul poate influența fluxurile de piese și materii prime. Aici intervine Control Tower, sistemul digital dezvoltat de Renault pentru anticiparea riscurilor.
„Este un sistem capabil să detecteze la nivel global posibile întreruperi în lanțul de aprovizionare. Lucrăm cu inteligență artificială generativă care analizează știri în timp real”, spune oficialul. Un exemplu: un articol de presă local din Germania semnalează un accident aviatic în curtea unui furnizor de rang doi. Algoritmii detectează rapid impactul, identifică poziția în lanțul logistic și propun soluții alternative – înainte ca furnizorul de rang unu să anunțe oficial problema.

Un astfel de nivel de vizibilitate nu este doar tehnologic, ci și strategic. „Cerem furnizorilor de rang întâi (tier 1) să ne comunice cine sunt furnizorii lor tier 2. Dar acum, cu Control Tower, de multe ori aflăm noi înaintea lor că există o problemă în rețea”, explică Liorzou.
Vizibilitatea în timp real este dublată de o interfață geografică intuitivă. „Pe hartă, fiecare camion este un punct. Dacă devine portocaliu, știm că întârzie”, spune el. Un exemplu concret: un camion care trebuia să ajungă pe 30 august la uzina Renault din Tanger întârzie două zile. În remorcă sunt trei tipuri de piese, suficient pentru a bloca întreaga linie de producție. În acest caz, algoritmul propune mai multe opțiuni de urgență, cum ar fi livrarea piesei dintr-un stoc intermediar din Casablanca, cu costurile aferente. Renault colaborează cu parteneri precum Shipeo pentru urmărirea GPS a camioanelor, dar și pentru colectarea datelor logistice necesare IA. „Este un parteneriat esențial pentru vizibilitate completă. Avem 6.000 de camioane care pleacă zilnic în rețea – nu putem gestiona asta fără digitalizare”, subliniază Liorzou. Sistemul merge și mai departe. E capabil să monitorizeze starea financiară a furnizorilor și să identifice din timp semne de vulnerabilitate. „Avem mecanisme de screening pentru a detecta din timp problemele financiare ale furnizorilor. Astfel putem preveni falimente sau întârzieri majore”, explică oficialul. Un alt capitol sensibil în lanțul de aprovizionare este legat de materiile prime rare, esențiale în construcția bateriilor și a componentelor electronice. Renault monitorizează traseul acestora cu atenție sporită, într-un context geopolitic fragil. „Lucrăm pe scenarii multiple pentru a evita blocaje în aprovizionarea cu pământuri rare.
Fiecare întârziere are un impact exponențial asupra planificării industriale”, spune Liorzou.
Implementarea lui Control Tower și integrarea inteligenței artificiale generative în procesul decizional nu sunt doar o adaptare la crizele recente – de la pandemie la războiul din Ucraina – ci un pariu pe viitorul predictiv al industriei auto. Renault își asumă un rol de pionierat în această direcție. „Nu mai este suficient să reacționezi. Trebuie să anticipezi. Control Tower ne dă această capacitate: să vedem înaintea celorlalți unde apare un risc și să acționăm din timp”, conchide Sébastien Liorzou.
Cele mai importante noutăți aduse de Renault Emblème
1. Propulsie duală electric-hidrogen:
Emblème combină o baterie NMC de 40 kWh cu o celulă de combustie alimentată cu hidrogen, permițând o autonomie de până la 1.000 km fără emisii CO₂ la eșapament.
2. Amprentă de carbon redusă cu 90%:
Doar 5 tone CO₂e pe întreg ciclul de viață, față de 25 tone pentru un model electric actual și 50 tone pentru unul termic (Captur 2019).
3. Design aerodinamic inspirat din Formula 1:
Coeficient de rezistență aerodinamică Cd de doar 0,25, cu difuzor activ, oglinzi-cameră și ștergătoare ascunse.
4. Materiale sustenabile și reciclabile:
50% din materiale provin din surse reciclate, iar 90% sunt reciclabile. Interiorul include in, fibre de ananas și poliester reciclat.
5. Producție locală, cu zero emisii:
Motorizarea este produsă în Franța, iar 75% dintre furnizori se află la sub 300 km de uzine, reducând drastic amprenta logistică.
„Un laborator al decarbonizării”:
cum schimbă Renault Emblème viziunea grupului francez asupra mobilității viitorului

Renault Emblème nu este doar un concept futurist, ci o demonstrație tehnică reală, care reunește în același vehicul propulsia electrică și pe hidrogen, materiale reciclabile și un design aerodinamic inspirat din Formula 1. Pascal Tribotté, fost inginer în Formula 1 și coordonatorul proiectului, explică de ce Emblème este o „voiture à vivre” care prefigurează automobilele viitorului.
„Cu Emblème, am vrut să aducem întregul ecosistem auto mai aproape de o mobilitate sustenabilă”, spune Pascal Tribotté, omul din spatele proiectului care îmbină expertiza tehnologică a Grupului Renault cu o strategie clară de reducere a emisiilor. Liniile elegante ale prototipului, propulsia duală și cabină high-tech sunt doar expresii vizibile ale unei viziuni mult mai adânci: aceea că industria auto trebuie să se reinventeze fără compromisuri.
De altfel, proiectul a fost conceput ca un vehicul „laborator”, menit să testeze soluții reale de reducere a amprentei de carbon, nu doar să impresioneze la saloane auto. „Acest laborator al decarbonizării a fost gândit să funcționeze fără compromisuri în ceea ce privește confortul, siguranța sau conectivitatea”, explică Tribotté. Scopul a fost atingerea unui prag-record: doar 5 tone de CO2 pe întreg ciclul de viață al vehiculului – cu 90% mai puțin decât un model convențional termic.
Unul dintre cele mai curajoase elemente ale Emblème este sistemul de propulsie electric-hidrogen. Mașina folosește o baterie NMC de
40 kWh pentru uz cotidian și o celulă de combustie pe hidrogen de 30 kW pentru autonomie extinsă – până la 1.000 km fără emisii directe. „Pentru drumuri lungi, celula de hidrogen devine un extender care preia sarcina bateriei, reducând timpii de încărcare. În oraș, te deplasezi complet electric”, detaliază Tribotté.


Situat în Guyancourt, lângă Paris, Renault Technocentre este centrul de cercetare și dezvoltare al grupului și inima strategiei de inovație. Înființat în 1998 și cu peste 9.000 de angajați, TCR reunește echipe din design, inginerie, calitate și producție, având misiunea de a crea vehicule mai sigure și mai eficiente. Aici se nasc modelele Renault, Dacia, Alpine și Mobilize, dar și serviciile de mobilitate ale viitorului.


În pofida dimensiunilor – aproape 4,8 metri lungime – greutatea a fost menținută la doar 1.800 kg. „Am căutat să eliminăm fiecare kilogram inutil, dar fără să afectăm experiența la volan”, spune el. Acest lucru a presupus colaborarea cu peste 20 de parteneri industriali pentru optimizarea fiecărui element – de la ștergătoarele AquaBlade de la Valeo, la materialele vegetale folosite de Forvia în interior.
Tribotté, fost inginer de motorizări în Formula 1, admite că provocarea personală a fost să treacă de la zgomotul motoarelor la liniștea propulsiei pe hidrogen: „Am proiectat ani de zile motoare de Formula 1. Dar în weekend prefer o mașină electrică. E liniștită, eficientă, plăcută. Iar pentru confort, nu se compară”.
Pentru el, tranziția către hidrogen nu e doar tehnică, ci și strategică: „Vedem hidrogenul ca soluție principală acolo unde contează greutatea – mai ales în transportul de mărfuri pe distanțe lungi. Într-o mașină personală, versiunea pe celulă de combustie este mai eficientă decât o baterie de 70 kWh”. Renault Emblème vine cu o combinație care, în viziunea sa, poate deveni normă în următorii ani: baterie mai mică, consum mai redus, zero compromisuri la autonomie.
Fiind o mașină gândită pentru viața reală, nu doar pentru showroom, Emblème pune accent și pe sustenabilitate la nivel de producție și reciclare. „Peste 50% din materialele utilizate sunt reciclate, iar 90% din componente pot fi reciclate la finalul vieții. Totul, de la design la demontare, a fost gândit în buclă închisă”, explică Tribotté. Renault colaborează prin subsidiara „The Future is NEUTRAL” pentru a transforma materialele uzate în resurse pentru modele noi.
Interiorul aduce o abordare discretă și funcțională. Panoul panoramic de 48 inch se integrează elegant în bord, iar comenzile tactile sunt „invizibile” – ascunse sub materialul textil, conform filosofiei Shy Tech. „Am vrut ca tehnologia să fie acolo unde ai nevoie de ea, dar să nu fie agresivă vizual. Îți întinde mâna, dar nu-ți invadează privirea”, spune Tribotté.
În opinia sa, adevărata revoluție vine dintr-o schimbare culturală, nu doar tehnologică: „Mobilitatea viitorului nu înseamnă doar emisii reduse. Înseamnă plăcerea de a conduce o mașină inteligentă, eficientă, frumoasă și responsabilă. O mașină în care vrei să urci, să trăiești, nu doar să ajungi din punctul A în punctul B”.
Chiar dacă Emblème nu va intra în producție de serie, multe dintre soluțiile sale – de la materialele interioare la propulsia hibridă – vor ajunge, potrivit oficialilor Renault, pe modelele viitoare. Astfel, Emblème nu este doar un prototip cu ambiții ecologice, ci o mostră de strategie aplicată, în care tehnologia, sustenabilitatea și emoția se întâlnesc într-un singur pachet: automobilul de mâine.