Cum și de ce să investești într-un start-up inovator

Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieței servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanțării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel și cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiții. Cum apetența băncilor pare și ea destul de redusă pentru astfel de finanțări, care sunt opțiunile tinerilor antreprenori aflați în această situație?

Intr-o dimineață de vineri caniculară, 100 de invitați și șapte speakeri în panelul de discuții au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediție a Business Club. Care sunt alternativele de finanțare? Care sunt interesele și limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanțeze și caută capital bătând la ușa bancherilor, a fondurilor de investiții, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluții nu se potrivește mănușă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

Piața de finanțări este captivă în sistemul bancar, în proporție de 95%. Pe piață există acum, concret, prea puțin alte forme de finanțare. O caracteristică a pieței locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuși să cedeze o parte din acțiuni sub formă de equity.

„De multe ori în România se discută despre finanțare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vișoiu, de la fondul de investiții BAC România. Și precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului și apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanții că va primi banii înapoi, nu-și asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanții, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vișoiu. În opinia lui, soluția este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiții, să folosească piața de capital, să se focuseze pe AeRO, o piață alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atrași și ar însemna un risc asumat de investitorii interesați de astfel de oportunități.

UN STUDIU DE CAZ CONCRET

Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar și o zonă de videoproiecție în aer liber. Investitorii și-au făcut calculele și din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafață de 12.500 metri pătrați, lângă București, centrul de agrement are nevoie de o investiție totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporție de 65%, se dovedește a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiții, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piața alternativă a Bursei de Valori București, nu s-a dovedit a fi o soluție pentru Freelo. „Dificultatea finanțării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanțeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou și nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să știe foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăți. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracția momentană de pe piața finanțărilor din România.

Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanțeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine și de care nu sunt 100% siguri. Am avut și o cerere cel puțin hilară din partea lor: ne-au cerut garanții mai mari decât finanțarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internațional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piața de entertainment la nivel național și internațional este în continuă creștere, mai ales în ce privește practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp și bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viață. Experiența din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu parașuta, unei căderi libere, în spațiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulți oameni.

Primul tunel de vânt, povestește Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului parașutiștilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internațional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârșitul lui 2015 erau în construcție încă 69, acum se află în construcție la nivel internațional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi și am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea pașilor. Aveau să identifice la nivel internațional producătorii de tehnologie și să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce privește deținătorul tunelurilor, și mă refer la costul de mentenanță, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât și din punctul de vedere al experienței utilizatorului, care nu beneficia de toate condițiile mai ales din punct de vedere al calității aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.