Cum se vede scumpirea în buzunarul românilor: Doar 1 din 10 a reușit să pună bani deoparte în ultimul an. Un sfert au apelat la economii, iar 23% au făcut datorii pentru cheltuielile de bază

Anii de scumpiri au lăsat tot mai puțin loc pentru economisire în bugetele românilor. Cel mai recent studiu Consumer Sentiment România, realizat de MKOR, arată că doar 8,7% dintre respondenți au reușit să pună bani deoparte în ultimul an, în timp ce pentru 25% veniturile au ajuns doar pentru cheltuielile de bază. Un alt sfert a fost nevoit să consume din economiile acumulate anterior, iar 23% au făcut datorii pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

Presiunea asupra bugetelor vine într-un moment în care percepția asupra scumpirilor se accentuează. Trei sferturi dintre respondenți, respectiv 75%, spun că prețurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, față de 59% în urmă cu un an. Aproape șapte din zece se așteaptă ca ritmul de creștere a prețurilor să continue sau chiar să se accelereze.

Deși tot mai mulți români resimt puternic scumpirile, procentul cu care estimează că au crescut efectiv prețurile este mai mic decât în urmă cu trei ani. În medie, respondenții apreciază că prețurile s-au majorat cu 16% în ultimele 12 luni, față de o estimare de 21% în urmă cu trei ani.

Alimentele sunt principalul reper prin care românii resimt scumpirile, fiind indicate de 86% dintre respondenți, urmate de carburanți, cu 74%, și facturile la utilități, cu 69%. Cursul valutar a urcat la 45%, față de 25% în urmă cu trei ani, iar taxele sunt menționate de 42% dintre respondenți, față de 34% anterior.

Presiunea financiară se vede și în planurile pentru achiziții importante. Intenția de a cumpăra o mașină s-a înjumătățit într-un singur an, de la 8% la 4%, iar 61,4% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

În același timp, valuta capătă o importanță tot mai mare în percepția populației. 32% dintre respondenți se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, dublu față de procentul de 16% înregistrat în urmă cu trei ani, iar 14% spun că intenționează să economisească direct în valută.

Contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare val: presiunea nu se traduce automat în împrumuturi noi. Pe de altă parte, încrederea în Banca Națională a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

„Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără și ce amână. Mașinile la jumătate, cumpărăturile mari sub semnul întrebării, banii mutați în valută în loc să fie cheltuiți: pentru companiile care vând către consumatorul final, fiecare dintre cifrele acestea înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar”, spune Cori Cimpoca, fondator și CEO al MKOR.

În ceea ce privește taxele, 42% dintre respondenți le indică drept unul dintre reperele prin care resimt scumpirile, față de 34% în urmă cu trei ani. În același timp, dintre cei care se așteaptă la noi creșteri de prețuri, 66% consideră că acestea vor fi alimentate de taxe și impozite.

Dincolo de presiunea financiară imediată, studiul evidențiază diferențe importante între generații în privința preocupărilor personale. Cheltuielile de bază sunt principala grijă a gospodăriilor, fiind menționate de 52% dintre respondenți, urmate de nivelul salariilor, cu 42%. Sănătatea mintală este menționată de 16% la nivelul întregului eșantion, dar procentul ajunge la 34% în cazul Generației Z, față de numai 10% în rândul Generației X.