Cum se vede mediul local de business, privit din afară

România are puterea de a deveni unul dintre cele mai captivante huburi antreprenoriale din Europa, în condițiile în care start-up-urile locale nu duc lipsă de inovație și dorință de reușită. Însă oportunitatea poate trece neobservată, fiind uneori nevoie de un outsider care să ne reamintească de potențialul pe care îl are mediul de afaceri din țară.

Christian Lüthje, profesor de management al inovării și antreprenoriat al Universității Tehnice din Hamburg, care predă și în cadrul programului Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă în București, a realizat recent o analiză asupra României din perspectiva unui centru antreprenorial.

Precum alte națiuni din Europa Centrală și de Est, România oferă condiții relativ bune pentru activitățile antreprenoriale și crearea de start-up-uri. Gradul de motivație al tinerilor români de a-și investi cunoștințele și energia în ideea de a-și îmbunătăți situația socioeconomică ar putea atinge un nivel mai ridicat prin comparație cu majoritatea piețelor dezvoltate din Vestul Europei, unde companiile deja consacrate oferă oportunități atractive de angajare, cu salarii mari și contracte solide. În plus, cetățenii români par să fie destul de încrezători în ceea ce privește propriile lor aptitudini antreprenoriale și dorința de a-și asuma riscuri, reiese din studiu.

„Este important să avem o percepție favorabilă asupra propriilor noastre capacități de business deoarece generează un impact pozitiv asupra intențiilor antreprenoriale: dacă eu cred că sunt capabil să înființez și să conduc o afacere, este foarte probabil să și realizez acest lucru. Costurile de oportunitate pentru fondatorii de afaceri noi au fost mai mici în România decât în economiile dezvoltate, oferind mai multe opțiuni atractive de carieră pentru cei cu studii superioare. Chiar și în prezent, acest lucru poate explica doar parțial de ce românii nu se tem să își asume riscul care este asociat în mod normal cu procesul propriu-zis de creare a unui start-up”, a declarat Christian Lüthje pentru Business Magazin.

În prezent, România se poziționează în urma altor țări – atât dinăuntrul, cât și din afara Uniunii Europene – care au izbutit în construirea unui sector puternic al inovației, precum Israelul, Estonia și Finlanda. Ecosistemul antreprenorial din România este abia în faza incipientă a formării sale, aspect dovedit în primul rând de accesul la finanțare. De obicei, noile businessuri românești nu obțin prea ușor investiții, regula aplicându-se chiar și companiilor cu tehnologii inovatoare și planuri solide de business. Putem nota în acest sens lipsa așa-numiților business angels și numărul prea mic al finanțărilor de creștere realizate de societățile cu capital de risc.

Rețeta unei națiuni antreprenoriale de succes conține mai multe ingrediente. Întrebat de BM ce ar schimba ca scena de business din România să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, Christian Lüthje răspunde că un capital suficient din partea investitorilor internaționali este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie. „Sunt sigur că noile întreprinderi de succes din România vor atrage și mai mulți investitori internaționali în următorii ani. În calitate de profesor, trebuie să subliniez rolul important al universităților ca un alt factor cheie al ecosistemelor antreprenoriale prospere. Țările antreprenoriale au nevoie de universități antreprenoriale. Invențiile, cunoștințele noi și studenții bine educați, toate acestea sunt create în universități. Este de o importanță fundamentală ca aceste resurse să fie identificate, evaluate și exploatate.”

În contextul actual, deși mediul de business este nevoit să aibă răbdare, trebuie menționat că orice criză implică un set de schimbări, reprezentând cea mai importantă sursă de oportunități antreprenoriale. Criza provocată de Covid-19 a fost dificilă pentru majoritatea start-up-urilor, iar mulți au încercat să își mențină întreprinderile într-o oarecare stare de inactivitate pentru a reduce rata de faliment.

Totuși, unii fondatori de întreprinderi au folosit timpul pentru a dezvolta idei și soluții care să abordeze subiecte care au primit o atenție tot mai mare și oportunități care s-ar fi dezvoltat mult mai încet fără pandemia de coronavirus, cum ar fi segmentul dedicat curieratului, educația online, asistența medicală digitală și conceptul de „open science”. Așadar, în următorii ani vom fi martorii multor întreprinderi de succes care vor călări neînfricat valul post-pandemic.

„Cutia Pandorei a fost deschisă irevocabil și nu mai poate fi închisă din nou. Nu cred că oamenii bine educați vor accepta ca angajatorii să se întoarcă la vechiul model de lucru în care home office-ul avea o pondere nesemnificativă. Persoanele care au alternative de muncă își vor alege angajatorii în funcție de atractivitatea și flexibilitatea modelului home office. Start-up-urile și companiile tinere au fost întotdeauna mai înclinate să experimenteze combinații inteligente de interacțiune virtuală și față în față în cadrul echipelor lor. Această experiență și deschiderea mai mare fac din start-up-uri niște angajatori mai atractivi pentru mulți tineri talentați din România. Iar acest aspect va ajuta start-up-urile în drumul lor spre creștere”, spune Christian Lüthje.

De asemenea, profesorul argumentează că, din momentul în care din ce în ce mai mulți investitori privați vor descoperi că România și, în special Bucureștiul, reprezintă un hub antreprenorial captivant, golurile de finanțare marcate de primele etape ale noilor afaceri vor fi ușor umplute.

Întrucât este dificil să te opui tendinței în mijlocul unei crize, multe start-up-uri au fost nevoie să amâne etapele stabilite pentru finanțare și au decis să își reducă nivelul de activitate. Însă acum, investitorii de capital de risc și-au reluat operațiunile și sunt adesea dispuși să încheie tranzacții mult mai repede decât o făceau înainte de Covid-19. „Cea mai bună modalitate de a-i face pe investitorii străini să conștientizeze potențialul antreprenorilor și al start-up-urilor românești constă în crearea de povești de investiții pozitive. Guvernul României poate sprijini acest lucru ajutând start-up-urile să se mute în centrele de inovare și antreprenoriat în care se află investitori importanți. Iar diaspora românească ar putea contribui la crearea de conexiuni între start-up-urile locale și investitorii internaționali și piețele externe”, adaugă Christian Lüthje.

O altă abordare ar fi reprezentată de un marketing regional eficient – un univers în care mai multe țări și regiuni se luptă agresiv pentru a obține atenția stakeholderilor importanți din alte state. Însă, și în acest caz, diaspora românească ar putea ajuta la susținerea activităților de marketing. Unele centre înfloritoare de inovare au folosit marketingul pentru a crea o profeție care se împlinește de la sine: dacă investitorii cred că România este un centru antreprenorial atractiv, ei vor face din România o națiune de succes pentru start-up-uri.

Încet și sigur, guvernele din Centrul și Estul Europei au început să înțeleagă strânsa relație dintre antreprenoriat și creșterile economice. În consecință, autoritățile s-au angajat în întocmirea unor condiții mai favorabile, ajustând – de exemplu – cadrul legal și oferind stimulente fiscale pentru antreprenori și investitori. Luând în calcul nivelul mai mic de salarii, gradul de producție și servicii, susținerea autorităților române ar trebui să constituie o bază concretă pentru ecosistemul antreprenorial.

„Nu cu mult timp în urmă am început să mă uit la start-up-urile românești și la întreprinderile cu creștere rapidă. UiPath este un caz atât de excepțional, încât nu pot să nu îl numesc pe primul loc. Este o poveste remarcabilă care va ajuta România să ajungă la nivelul următor. De asemenea, am descoperit compania de blockchain, Elrond. Firma își propune să rezolve problema scalării pentru utilizarea blockchain în diferite aplicații, care necesită un debit tranzacțional mult mai mare decât pot oferi rețelele blockchain existente. Îmi place accentul pus de fondatori pe dezvoltarea unor soluții cu costuri reduse și ușor de utilizat de către toți utilizatorii de internet și de smartphone-uri. Această abordare pare să convingă și investitorii.” În calitatea sa de profesor la Universitatea de Tehnologie din Hamburg și de director academic al proiectului Startup Dock, Christian Lüthje încearcă, după propriile lui spuse, să acționeze ca un intermediar al antreprenoriatului. Deși a fost activ în diverse businessuri, și-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în mediul academic.

„Iubesc prea mult să predau și să efectuez muncă de cercetare. Am realizat că pot avea un impact mai mare dacă servesc ca mentor, consilier și facilitator al studenților și tinerilor cercetători. Mă consider un fermier care ară câmpul, cultivând plante fragile și semănând ideea de antreprenoriat în mintea oamenilor. Asta și practic ca hobby, atunci când predarea și cercetarea îmi lasă ceva timp liber”, susține Christian Lüthje.